Președintele Nicușor Dan a promulgat, miercuri, 7 octombrie 2026, două legi prin care anul 2026 este dedicat academicianului Grigore Constantin Moisil și centenarului Partidului Național Țărănesc. Legile prevăd organizarea unor evenimente științifice, culturale și educaționale.
120 de ani de la nașterea lui Grigore Moisil
Una dintre legi stabilește ca 2026 să fie declarat „Anul Grigore Constantin Moisil”, la 120 de ani de la nașterea matematicianului și academicianului român.
Inițiatorii legii arată că Grigore Moisil a avut o contribuție importantă la dezvoltarea matematicii și informaticii în România și este considerat unul dintre pionierii logicii matematice și ai teoriei algebrice a automatelor. În expunerea de motive, acesta este descris drept „părintele informaticii româneşti”.
Documentul subliniază și rolul lui Moisil în dezvoltarea învățământului de specialitate și în formarea primelor generații de informaticieni români. Autorii amintesc faptul că, în 1957, România a devenit a opta țară din lume care a proiectat și construit un calculator electronic.
„Grigore Moisil a fost un matematician vizionar, ale cărui lucrări au depăşit graniţele epocii sale”, se arată în expunerea de motive.
Marcarea acestui an ar urma să fie folosită și pentru promovarea educației STEM și a cercetării, în contextul dezvoltării rapide a tehnologiilor digitale și al inteligenței artificiale.
Legea permite organizarea unor conferințe naționale și internaționale dedicate operei lui Moisil, precum și a unor programe educaționale în școli și universități.
„Declararea anului 2026 ca «Anul Grigore Constantin Moisil» va permite organizarea de conferinţe naţionale şi internaţionale dedicate lucrărilor sale; programe educaţionale în şcoli şi universităţi; digitalizarea şi republicarea operei lui Moisil”, se precizează în document.
Centenarul Partidului Național Țărănesc
A doua lege promulgată de Nicușor Dan declară 2026 „Anul Centenar al Partidului Național Țărănesc”. Momentul este legat de împlinirea a 100 de ani de la fuziunea dintre Partidul Național Român din Transilvania și Partidul Țărănesc din Vechiul Regat, la 10 octombrie 1926.
Expunerea de motive prezintă fuziunea drept momentul formării uneia dintre principalele forțe politice democratice ale României interbelice și evidențiază rolul formațiunii în viața politică a țării.
„Fuziunea istorică de la 10 octombrie 1926 a reprezentat momentul de naştere al celei mai importante forţe democratice a României interbelice şi a definit, pentru generaţii întregi, un model de etică publică, responsabilitate politică şi angajament faţă de interesul naţional”, se arată în document.
Inițiatorii legii amintesc și activitatea Partidului Național Român pentru apărarea drepturilor românilor din Transilvania, precum și activitatea Partidului Țărănesc, reorganizat în 1918 de Ion Mihalache.
Partidul Național Țărănesc, condus ulterior de Iuliu Maniu și Ion Mihalache, este prezentat în document drept o formațiune care a susținut democrația, libertatea presei, descentralizarea și integritatea în administrație.
Expunerea de motive face referire și la perioada comunistă, când partidul a fost reprimat după 1947, precum și la renașterea formațiunii după 1989, în perioada în care a fost condusă de Corneliu Coposu.
„Miile de membri persecutați, condamnați şi întemniţați reprezintă una dintre cele mai puternice mărturii ale luptei pentru libertate din istoria României”, se mai arată în document.
Potrivit legii, Parlamentul, Administrația Prezidențială, Guvernul și autoritățile publice pot organiza sau sprijini manifestări culturale, educaționale și științifice dedicate centenarului. Cheltuielile pot fi suportate din bugetele proprii ale instituțiilor, în limita fondurilor aprobate.
Actul normativ precizează că organizarea acestor evenimente nu trebuie să afecteze independența instituțiilor și nu poate fi interpretată drept promovare politică partizană.