Primarul Chișinăului a dat-o în judecată pe Oana Țoiu. Ion Ceban îi cere daune morale

Primarul Chișinăului, Ion Ceban, a intentat, luna trecută, un proces la Tribunalul București împotriva Oanei Țoiu, ministrul de Externe al României.

Potrivit acțiunii consultate de G4Media.ro, Ceban solicită daune morale simbolice de 1 leu, oprirea oricăror „acte de defăimare” la adresa sa și, în cazul în care instanța îi va da câștig de cauză, ca pârâta să publice decizia definitivă, pe cheltuiala sa, într-un ziar cu acoperire națională.

Primarul susține că a fost defăimat de Țoiu într-un interviu acordat în iulie, imediat după ce autoritățile române au anunțat că acesta are interdicție de intrare în România și în Spațiul Schengen, fiind considerat „un potențial pericol pentru securitatea națională” din cauza legăturilor sale cu Federația Rusă.

În paralel, primarul Chișinăului a mai deschis alte trei procese pentru a suspenda sau anula efectele interdicției, însă a pierdut deja, pe fond, unul dintre acestea.

Context

Ceban susține că ministrul Oana Țoiu i-ar fi cunoscut poziția publică „clară și fără echivoc” de condamnare a agresiunii ruse:

„Condamn conflictul aflat în vecinătatea și la graniță, condamn acțiunile Rusiei. Partidul al cărui lider sunt este un partid îndreptat spre valorile europene, iar programul și platforma formațiunii politice pe care o reprezint sunt în spiritul gândirii de dreapta și proeuropene.”

Cu toate acestea, în interviul din 17 iulie 2025, Oana Țoiu a declarat:

„În cazul domnului Ceban, pentru că este singurul nume public despre care pot vorbi, există de multă vreme documentate legături complicate ale dumnealui cu reprezentanți ai Federației Ruse.

Pentru România este extrem de important ca acest tip de influență să fie limitată pe teritoriul nostru, mai ales că noi avem un număr foarte mare de cetățeni care sunt și cetățeni români, și cetățeni ai Republicii Moldova. Este o decizie care a fost luată din rațiuni care țin de siguranța națională (…) Pentru noi este foarte important (…) să ne asigurăm că limităm acest tip de riscuri de influență și de prezență pe teritoriul nostru.”

Interviul a avut loc la opt zile după ce în spațiul public apăruse informația că, la propunerea Serviciului Român de Informații, lui Ion Ceban i s-a interzis accesul în România și în Spațiul Schengen pentru cinci ani, pe motive de securitate națională.

Argumentele lui Ceban

În dosarul de la Tribunalul București, primarul,  care conduce Partidul Mișcarea Alternativa Națională din Republica Moldova, susține că afirmațiile ministrului român reprezintă:

„Un atac la persoană, dorindu-se a se transmite mesajul că reprezint o amenințare și sunt o persoană periculoasă pentru România, singurul scop al pârâtei fiind de a mă denigra. (…) Pârâta a inoculat în rândul opiniei publice o imagine total distorsionată a politicianului și cetățeanului moldovean Ion Ceban, primarul orașului Chișinău, provocându-mi un prejudiciu moral imens, prin încălcarea drepturilor personal nepatrimoniale privind cinstea, onoarea, buna reputație, demnitatea, prestigiul persoanei și dreptul la propria imagine.”

El o acuză pe Țoiu de folosirea unei „tehnici manipulatorii”, care i-ar fi afectat imaginea publică și l-ar fi discreditat „în rândul electoratului”, transformându-l într-un „om care nu poate fi socotit de încredere”.

Ceban afirmă că declarațiile ministrului ar fi „numai calomnii”, lipsite de „minim suport probatoriu”, care au condus la „un veritabil linșaj mediatic”.

Potrivit documentului, pe 22 august, edilul a notificat-o pe Oana Țoiu să își retracteze public afirmațiile în termen de 48 de ore, însă acest lucru nu s-ar fi întâmplat.

Alte procese

Pe lângă acest dosar, Ceban a deschis trei acțiuni distincte legate de interdicția impusă de autoritățile române în iulie.

În septembrie, instanța i-a respins ca inadmisibilă o cerere de suspendare a executării măsurii, formulată împotriva Inspectoratului General al Poliției de Frontieră și Serviciului Român de Informații. Ulterior, Ceban a declarat recurs.

El a mai cerut suspendarea efectelor notei-raport care a dus la interdicție și anularea acesteia, pârâți fiind, de fiecare dată, aceleași instituții române.