Prof. univ. dr. ing. Dan Cașcaval, senator PSD de Iași și rector al TUIASI, a transmis amendamente la pachetul de măsuri fiscale: “Educația nu trebuie sacrificată din nou”

In acest context fierbinte și tumultuous, accelerat, parcă, şi de vipia de afară, pachetul de măsuri fiscale propus a fi asumată mȃine de Guvern a stȃrnit multe reacţii contradictorii. Da, şi ȋn sinea mea. Am ȋncercat, echilibrat de educaţie ȋn posturile mele de Rector şi Senator, să analizez critic şi comparativ modelele celor care susţin dezastrul financiar cu argumente de tipul “aşa este pentru că aşa am spus eu” (un “eu” atribuit unor specialişti cu şi fără ghilimele – gen expresiile din comedii “Ave moi!”) ) şi a celor care infirmă această situaţie dezastruoasă, parcă cu mai multe argumente cantitative şi exemple vizibile şi pentru un neprofesionist decȃt ȋn cazul primei situaţii (un exemplu, Felicitări domnule Vicepremier Tanczos Barna pentru argumentatele şi ȋn temă prezentari!).

Si reiau ceea ce am mai spus: ȋnţeleg că fac parte dintr-un partid aflat ȋntr-o coaliţie, ȋnţeleg că toţi partenerii trebuie să respectăm regula deciziilor comune, ale unanimităţii ȋn alegerea unei căi sau strategii. Dar, mai ȋnţeleg că: 1) aplicarea acelei căi sau strategii trebuie să fie agreată ȋn detaliu de toţi partenerii; 2) nu cred că reuşita unei strategii financiare ȋncepe cu stoarcerea educaţiei de puţinele resurse alocate, din păcate, cutumial ȋn Romȃnia.

De aceea, cu tot respectul pentru fair-play-ul care trebuie să guverneze un parteneriat, dar şi cu şi mai marele RESPECT pentru educaţia unui popor, am transmis astăzi grupului parlamentar PSD din Senat o serie de amendamente la măsurile de austeritate financiară propuse pentru educaţie şi cercetare. Amendamentele mi-au fost transmise de mulţi colegi care activează, ȋn principaL, ȋn mediul preuniversitar, dar şi de persoane care pur şi simplu realizează ȋncotro ne ȋndreptăm cu un domeniu şi aşa văduvit de peste 30 de ani. De altfel, acest demers a fost susţinut de mai mulţi colegi senatori PSD, profesori sau nu, care au fost contactaţi simultan de sindicate sau de cei implicaţi.

Amendamentele pentru Educaţie includ (materialul este considerabil mai larg): creşterea normei didactice, creşterea numărului de elevi din formaţiunile de studiu, reducerea pragului salarial pentru care se acordă voucherele de vacanţă, reducerea degrevărilor de normă pentru personalul de conducere etc.

Pentru domeniul Cercetare, am depus individual la grupul senatorial amendamente care se referă la evitarea blocajului ȋn derularea unor proiecte din fonduri europene sau naţionale PN IV care nu ȋşi ating obiectivele propuse/indicatorii propuşi prin aplicarea măsurilor de austeritate ȋn domeniul resurselor umane: blocarea angajărilor pe aceste proiecte (repet, cu fonduri deja alocate de UE sau naţionale) a tinerilor cercetători. Mai mult, prin blocarea angajărilor pe proiecte, deci, repet, nu ȋn instituţii finanţate de la bugetul de stat, nu se va mai putea participa la nicio competiţie similară lansată de UE ȋn perioada următoare.

Educaţia, asimilȃnd şi Cercetarea, a fost mereu Cenuşăreasa alocării fondurilor. Acum trebuie să nu lăsăm ca din Cenuşăreasă (ce ironie a sorţii să dorim să rămȃnă măcar Cenuşăreasă!) să devină fetiţa cu chibriturile, care se va ȋncălzi doar la o flăcăruie pȃlpȃindă, şi aia considerată “consumatoare” de unii. Sfȃrşitul tragic al poveştii ȋl ştim cu toţii, cei care am făcut şcoala după planuri de ȋnvătămȃnt nedenumite pretenţios “planuri-cadru”.

In loc să fim martori ai finalului poveştii Educaţia – Cenuşăreasa, ȋn care educaţia devine prinţesă, aşa cum am promis cu toţii ȋn campanie, acum stau şi mă ȋntreb dacă sloganul “Educaţia – proiect national” ȋncape pe o cutie de chibrituri. Si dacă acea cutie conţine măcar chibrituri care să mai ȋncălzească o fetiţă, un băiat. Un copil.