Profesorii abuzivi sunt „recompensați”, iar studenții sunt ignorați. Ce se întâmplă în SNSPA

În timp ce opinia publică cere transparență și răspunsuri clare în cazurile de hărțuire sexuală din universități, SNSPA, una dintre cele mai influente instituții de învățământ superior din România, refuză să dea socoteală și alege să atace presa.

Într-un proces intentat de jurnaliștii care au cerut informații publice, reprezentanții SNSPA au afirmat în fața instanței că investigațiile nu sunt decât materiale de cancan, fără interes public real.

Totul a început în vara lui 2024, când jurnalista Ioana Moldoveanu de la site-ul de investigații Snoop a trimis primele întrebări oficiale către SNSPA, în legătură cu acuzațiile aduse profesorului Alfred Bulai. Răspunsul? Tăcere totală. După ce redacția Snoop a publicat ancheta, mai mulți jurnaliști au revenit cu solicitări. Din nou, universitatea a ignorat complet cererile.

Pe 17 septembrie 2024, opt dintre jurnaliștii investigației au decis să acționeze SNSPA în instanță, cerând tribunalului să oblige instituția să ofere informațiile cerute. Dar în februarie 2025, SNSPA a cerut respingerea procesului, susținând, în mod șocant, că jurnaliștii nu ar avea un „interes legitim” și că urmăresc doar să creeze senzaționalism mediatic.

Ce se ascunde în spatele refuzului

În documentele trimise instanței, SNSPA invocă o listă de motive controversate pentru a refuza transparența:

• Jurnaliștii nu ar face parte din comunitatea academică.
• Nu ar fi justificat de ce vor informațiile.
• Ar fi solicitat date cu caracter personal.
• Cerințele nu ar viza chestiuni de interes public.

Însă solicitările transmise vizau chestiuni extrem de clare:

• Câte plângeri de hărțuire au fost depuse în ultimii 20 de ani?
• Ce s-a întâmplat în cazul Stanciugelu, profesor acuzat că a trimis poze indecente studentelor și le-a agresat?
• De ce a fost eliminat un curs predat de Bulai în 2015?

Cazuri grave, ținute sub preș

Ștefan Stanciugelu, fost profesor SNSPA, a fost reclamat în 2017 pentru comportament sexual inadecvat: trimisese poze explicite unei studente și ar fi sărutat forțat mai multe tinere, inclusiv o minoră care lua meditații pentru admiterea la facultate. Deși a fost îndepărtat de la catedră, a continuat să fie plătit de SNSPA, susțin foști studenți. Oficial, universitatea refuză să spună ce funcție are în prezent.

Marius Pieleanu este un alt nume vehiculat în anchetă. Deși au fost depuse trei sesizări de hărțuire împotriva lui, SNSPA a întârziat răspunsurile și a ascuns documentele legate de anchetă. Pieleanu a continuat să predea, semestru întreg, în ciuda protestelor și boicotului organizat de studenți.

Comisia de Etică a SNSPA a recunoscut, abia în iulie 2025, că absența dovezilor (pentru că faptele se petrec adesea în spatele ușilor închise) reprezintă o problemă sistemică. Totuși, hotărârea poate fi contestată abia acum, la șase luni după ce a fost adoptată.

În timp ce SNSPA se laudă cu „toleranță zero” față de hărțuire, realitatea documentată de Snoop și de alte redacții arată o instituție opacă, care pare să protejeze reputația unor profesori influenți în detrimentul victimelor și al adevărului.

În loc să ofere răspunsuri, SNSPA a ales să atace jurnaliștii, punând sub semnul întrebării legitimitatea întrebărilor, gravitatea acuzațiilor și interesul public al subiectului. Iar în acest proces, adevărul riscă să fie îngropat sub hârtii, tăceri și etichete de cancan.