Profesorii și educatorii se expun unui nivel de stres cu mult mai mare decât angajații din alte sectoare, iar acest lucru este susținut și argumentat de reprezentanții Uniunii Sindicatelor Libere din Învăţământul Preuniversitar (USLIP) Iași. În momentul de față, cele mai întâlnite boli profesionale de care suferă cadrele didactice din fiecare școală ieșeană sunt cifoza, laringita și diagnosticele neurologice, cu toate că la Direcția de Sănătate Publică (DSP) Iași s-au înregistrat doar șase cazuri de acest fel în ultimii ani
Pe lângă pregătire, meseria de dascăl presupune un efort mult mai mare decât în alte domenii. Din anul 2006 până în prezent s-au înregistrat, la DSP Iași, doar șase cazuri de boli profesionale din învățământ, deși reprezentanții USLIP Iași au declarat reporterilor BZI că în fiecare unitate școlară există profesori care au probleme de sănătate dobândite la serviciu. Precizăm că ultimul caz de boală profesională din sistemul educațional a fost luat în evidența DSP în anul 2015.
Bolile profesionale cu care se confruntă cadrele didactice din Iași
Agenția Europeană pentru Securitate și Sănătate în Muncă precizează că stresul meseriei de profesor este cu mult peste media din alte sectoare, serviciile sau industria, spre exemplu. Stresul nu este o necunoscută pentru angajații din alte domenii, însă extenuarea fizică și psihică a cadrelor didactice prezintă forme specifice. Profesorul se implică emoțional în legăturile afective stabilite cu fiecare dintre elevii săi. Fie că este vorba despre afecțiuni neurologice, laringită, cifoză sau altele, profesorii din Iași se confruntă cu boli profesionale.
„Din păcate, avem foarte multe cazuri de profesori cu boli profesionale. Fie că este vorba de cifoză, alergii sau boli neurologice, depresie… Aproape în toate școlile din Iași există probleme care pot fi încadrate în această zonă. Noi am tot solicitat ministerului și Parlamentului să ia în vedere aceste lucruri”, a declarat Laviniu Lăcustă, președintele USLIP Iași.
În ciuda multiplelor cazuri de îmbolnăvire la locul de muncă, pentru că statul nu face nimic pentru a-i susține pe acești oameni, numărul personalului didactic și auxiliar suferind, care este înregistrat la DSP Iași, este extrem de mic. Concret, în anul 2006, starea unei educatoare ce suferea de laringită cronică a fost semnalată la DSP, urmând ca, în anul 2007, un profesor universitar cu sindrom iritativ pe căile respiratorii să fie trecut în evidență.
În anul următor, o secretară de școală s-a îmbolnăvit de laringită cronică, iar în 2010 au existat două cazuri de astm bronșic și, din nou, de laringită (o femeie din personalul auxiliar și un învățător). Ultimul caz declarat a implicat un profesor, cu noduli pe corzile vocale, de la o școală gimnazială din oraș.
Nu există susținere din partea statului
Nomenclatorul bolilor profesionale din educație este inexistent în România. Se evită, astfel, niște cheltuieli bugetare pe seama cadrelor didactice care nu beneficiază în acest mod de niște drepturi fundamentale. Acest nomenclator al bolilor profesionale ar oferi drepturile fundamentale ale oricărui cetățean care plătește contribuția la asigurări sociale.
Astfel, în cazul bolilor profesionale, cadrele didactice ar beneficia de concedii medicale plătite la un procent de 100 la sută, pensionări pe caz de boală, tratamente de specialitate gratuite. E lesne de intuit cât de mult bine pot face acestea atât pentru profesori, cât și pentru elevi.
Bolile profesionale din educație nu sunt încă declarate oficial, deși acest lucru a fost cerut în mod expres de sindicate.