Profesorii forțați să predea discipline pe care nu le-au văzut niciodată! Ce se întâmplă în școlile rurale

Creșterea normei didactice la 20 de ore pe săptămână și comasarea școlilor cu mai puțin de 500 de elevi transformă viața profesorilor din mediul rural într-o adevărată cursă de obstacole. Mulți dintre cadrele didactice sunt nevoite să predea materii pe care nu le-au studiat sau practicat niciodată și să-și împartă norma între trei până la cinci unități școlare, arată o analiză realizată de Școala 9.

„Să ajungă un profesor de matematică să facă chimie, pe care nu a predat-o niciodată în 20 de ani… Nu ne putem păcăli singuri crezând că acei copii vor învăța chimie”, avertizează o directoare din Galați.

Cum distruge Legea Bolojan orele și carierele profesorilor din România

Noile reguli, prevăzute de Legea nr. 141/2025 (cunoscută drept „Legea Bolojan”), au fost adoptate recent în Parlament și aplicate de Ministerul Educației. Printre principalele modificări se numără creșterea normei didactice de la 18 la 20 de ore pe săptămână, comasarea școlilor mici, limitarea plății cu ora și mărirea numărului maxim de elevi pe clasă.

Federațiile sindicale din educație resping aceste măsuri și au demarat proteste săptămânale la Ministerul Educației. Pe 8 septembrie, prima zi a noului an școlar, este programat un miting național, la care sunt așteptați peste 30.000 de profesori. Simion Hăncescu, președintele FSLI, avertizează că măsurile ar putea duce la pierderea a aproximativ 15.000 de posturi și la scăderi salariale, pentru că multe ore suplimentare nu vor putea fi acoperite.

La firul ierbii, efectele sunt deja vizibile. În unitățile mici, dispar norme acoperite de suplinitori, iar profesorii titulari ajung să predea discipline complet diferite de specializarea lor sau să lucreze în mai multe școli.

Elevii din școlile mici riscă să fie victimele reformei

Vernești, județul Buzău: Laura Grațiela Petcu, directoare și profesor de geografie, completează norma cu ore de informatică și educație socială, pe care le poate preda doar pentru că a avut reconversie profesională și un master în studii europene.

„Era și o glumiță printre colegi: «Doamna profesoară de română, matematică, geografie, istorie și sport…» Cam așa se făcea distribuția”, spune ea.

Clondiru: Profesorul de biologie predă muzică, cel de fizică (desen, iar profesorul de franceză) TIC.

„Nu văd cum aceste artificii, făcute din disperarea de a economisi, ar putea crește calitatea actului educațional”, explică directorul Cătălin Zaman.

Cudalbi, județul Galați: Directoarea Anca Dediu avertizează că elevii vor fi primii afectați de aceste schimbări.

„Un profesor de matematică ar putea preda chimie, pe care nu a văzut-o niciodată, iar alții vor trebui să lucreze în șapte școli diferite”, spune ea.

Marghita: Liceul Tehnologic „Horia” a pierdut patru norme didactice, afectând suplinitorii. Directorul Remus Sabău consideră inechitabil faptul că pragurile de elevi pentru evitarea comasării sunt aceleași pentru liceele teoretice și pentru cele tehnologice, deși structura elevilor diferă.

Brad, județul Hunedoara: Creșterea normei a fost acoperită prin ore suplimentare, dar comasarea va obliga opt-zece profesori să predea în alte școli.

„Este doar umplerea spațiului, nu e corect față de elevi”, explică directorul Bogdan Ștefan.

Profesorii avertizează că aceste măsuri riscă să afecteze serios calitatea educației și să transforme școlile mici în adevărate puzzle-uri logistice, unde nevoia de eficiență și economie se lovește de realitatea pregătirii cadrelor didactice.