Programul „ Prima Casă” va fi înlocuit cu o nouă variantă, considerată mai socială, denumit „O familie, o casă”. Odată adoptat acest program se vor schimba şi regulile creditării ipotecarii sociale.
Senatul a trecut în ordinea de zi a Camerei Deputaţilor acest proiect, însă este blocat de două săptămâni de criza politică. Guvernul Dăncilă a fost dărâmat de o moţiune de cenzură, aşadar priorităţile legislativului s-au schimbat.
Noile prevederi ale proiectului „O familie, o casă” fac referire la plafonul de 4.500 de lei venituri lunare pentru cei care solicită, fie căsătoriţi sau necăsătoriţi, dar fără copii. Venitul mediu al unui solicitant de credit Prima Casă este de circa 3.100 de lei, în cazul unei persoane necăsătorite. Pe când a unui cuplu, căsătoriţi şi fără copii, de circa 4.200, potrivit datelor SVN/ Credit & Financial Solutions.
„Trebuie avut în vedere că aproximativ două treimi din finanțările prin Prima Casă sunt acordate la nivel național, nu în București, în localități unde atât veniturile cât și prețurile sunt mai reduse. Astfel, ”O familie, o casă”, poate fi considerat ca fiind un program social, fără a fi restrictiv și fără a avea un impact amplu și negativ asupra pieței rezidențiale.
Datele noastre mai arată că aproximativ 13% – 15% din persoanele care accesează Prima Casă au venituri lunare semnificativ mai mari de 4.500 de lei, aceste persoane urmând să se califice cu ușurință la accesarea unei finanțări ipotecare. Nu în ultimul rând, datele BNR arată că aproximativ 35% din finanțările ipotecare acordate în 2019 sunt reprezentate de Prima Casă, importanța programului fiind una din ce în ce mai scăzută – demn de luat în calcul însă nu majoritar la nivelul pieței cât să se creeze distorsiuni majore. ”, spune Alexandru Rădulescu.
La contractarea unui credit de maxim 60 000 de euro, solicitanţilor nu li se impunea o limită de vârstă şi nu trebuiau să fie căsătoriţi. Noul program ridică nivelul plafonului la 70 000 de euro şi impune solicitanţilor să fie căsătoriţi, veniturile lunare să nu depăşească un prag anume şi un avans pentru credit de minim 5%.
În momentul solicitării creditului garantat, veniturile nete lunare ale fiecărui solicitant individual sau împreună cu soţul/soţia nu trebuie să depăşească 4.500 lei. În ceea ce priveşte familiile cu copii, veniturile nu pot depăşi suma de 7 000 lei, în momentul contractării.
Pe întreaga perioadă a contractului de credit obţinu, beneficiarul nu poate dobândi individual sau împreună cu familia o cotă de peste 50% dintr-o altă locuinţa situată în mediul urban. Excepţia o face dobândirea prin moştenire. În cazul în care sunt modificări în acest sens, după intrarea în Program, în termen de 12 luni, beneficiarul trebuie să ia o decizie. Decizia consta în alegerea cărei locuinţe şi să aducă o notificare în acest sens. Finanţatorul trebuie să primească o înştiinţare şi documente aferente ce atesta atestarea.
Pragul minim al avansului trebuie să fie de 5% din preţul achiziţionării locuinţei sau din valoarea costului de construcţie al locuinţei. Valoarea maximă a achiziţiei este de maximum 70 000 euro, în timp ce valoarea finanţării garantate este de maximum 66 500 euro.
Pe toată durata programului pot fi reduceri ale raţei dobânzii, 0.5% pentru familiile cu un singur copil şi 1% pentru familiile cu doi sau mai mulţi copii. Subvenţiile acordate se verifică anual şi sunt condiţionate de încadrarea în veniturile lunare menţionate mai sus.
Alte prevederi ale proiectului includ refinanţarea creditelor obţinute prin alte instrumente de finanţare.Excepţie este accesarea unui nou credit în afara programului, de la orice altă instituţie pentru refinanţare. „Prima Casă” este în continuare principală metoda de achiziţie pe segmentul low-market. Reprezentând locuinţe în afara oraşului, zone cu infrastructura slabă şi suprafeţe mici în comparaţie cu cele ale locuinţelor vechi.
Preţurile şi veniturile lunare ale cumpărătorilor de pe segmentul vizat sunt mai mici. „O casă, o familie” se pliază perfect pe acest segment de piaţă, astfel reprezentând instrumentul ce facilitează deţinerea unei locuinţe de către nenumărate persoane.
„Scăderea gradului de absorbție cu aproximativ 30% în primele luni ale anului a fost cel puțin parțial contracarată de majorarea cu circa 10%-15% a creditului ipotecar. Scenariul în acest moment, în care nu sunt cunoscute încă prevederile finale, nu este unul negativ iar dezvoltatorii vor trebui să își facă planurile și mai temeinic și să se adapteze. ”, explică Andrei Sârbu, CEO SVN. Dar, soarta ambelor programe depinde de deputați, indiferent dacă guvernul trece sau nu. Sau se ajunge în cele din urmă la alegeri anticipate. Ceea ce se schimbă e perioada de adoptare a propunerii legislative.