Proiectul de unire a României cu Republica Moldova a trecut de prima Cameră a Parlamentului

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Camera Deputaților a adoptat tacit proiectul legislativ ce prevede unirea României cu Republica Moldova, decizia finală aparținând Senatului. Un pas birocratic neașteptat repune pe agenda publică un subiect de o importanță geopolitică majoră. Inițiativa legislativă care vizează direct reconfigurarea granițelor actuale și realizarea unui deziderat istoric a depășit prima barieră parlamentară.

Deși adoptarea s-a produs fără o dezbatere aprinsă în plen, consecințele politice și diplomatice ale acestui act normativ deschid o nouă pagină în relațiile bilaterale dintre București și Chișinău.

Cum a fost adoptat tacit proiectul Pl-x nr. 305 din 2026

Mecanismul legislativ din România prevede termene stricte pentru analiza proiectelor de lege transmise comisiilor și plenului. În acest caz specific, proiectul Pl-x nr. 305 din 2026 nu s-a încadrat în calendarul stabilit de regulament. Potrivit legislației în vigoare, Camera Deputaților, în calitate de primă Cameră sesizată, a avut la dispoziție un termen de 45 de zile pentru dezbatere și vot final.

18:21

Igor Dodon acuză România că pregătește „așa-zisa unire cu Republica Moldova”

12:27

FOTO Doi polițiști din Sîngerei, spulberați de o mașină în timpul serviciului. Medicii nu au mai reușit să le salveze viața

Deoarece acest interval de timp legal a fost depășit fără ca deputații să exprime un vot de respingere sau de adoptare prin majoritate, s-a aplicat procedura adoptării tacite. Anunțul oficial a fost făcut direct de la tribuna Parlamentului de către președintele de ședință, Natalia Intotero (PSD), care a precizat că „termenul pentru dezbatere și vot final fiind depășit, propunerea legislativă se consideră adoptată”.

Scurta intervenție a oficialului a consfințit parcursul favorabil din prima cameră: „Propunere legislativă privind unirea României cu Republica Moldova, Pl-x 305 din 2026, termenul pentru dezbatere și vot final fiind depășit, propunerea legislativă se consideră adoptată”, a spus președintele de ședință, Natalia Intotero. După acest moment, documentul își continuă traseul instituțional, fiind trimis direct către Senatul României, care este for decizional în această speță.

Ce prevede textul legii: Negocieri diplomatice și notificări internaționale

Proiectul de lege adoptat nu este doar un document simbolic, ci trasează o serie de obligații executive și juridice precise pentru autoritățile de la București. Documentul este fundamentat pe principiile dreptului internațional și invocă tratatele care permit reconfigurarea pașnică a hărții Europei.

Iată cum arată, în formă exactă, structura articolelor adoptate de deputați:

• Articolul 1: „Parlamentul României reiterează atașamentul față de prevederile Actului final al Conferinței C.S.C.E. de la Helsinki, care admite posibilitatea modificării frontierelor pe căi pașnice, diplomatice”.
• Articolul 2: „Parlamentul României decide unirea României cu Republica Moldova”.
• Articolul 3: „Parlamentul României abilitează guvernul țării sa înceapă de urgență, imediat, negocieri cu autoritățile de la Chișinău pentru definitivarea unirii cu Republica Moldova”.
• Articolul 4: „După adoptarea prezentei legi și publicarea în Monitorul Oficial vor fi notificate autoritățile internaționale competente, Guvernul Republicii Moldova, U.S.A., N.A.T.O., O.N.U, U.E., pentru aducerea la îndeplinire a dispozițiilor legii”.

Inițiativa aparține partidului S.O.S.: Ce urmează la Senat?

În spatele acestui demers legislativ se află o mișcare politică clară. Documentul oficial a fost redactat și depus pe masa Parlamentului de un grup format din 16 deputați și un senator, toți aceștia fiind membri ai partidului S.O.S. Scopul asumat al inițiatorilor a fost de a forța o decizie asumată a statului român în privința extinderii frontierelor vestice ale spațiului comunitar prin unirea României cu Republica Moldova.

Chiar dacă proiectul a trecut de Camera Deputaților prin adoptare tacită, testul politic decisiv va avea loc în Senat. Senatorii vor trebui să dezbată în comisiile de specialitate și în plen toate implicațiile de securitate, economice și administrative ale unei eventuale uniri. Totodată, votul final din Senat va stabili dacă această propunere devine lege aplicabilă sau va fi respinsă definitiv de legislativul de la București.