Peste două mii de persoane au ieșit sâmbătă, 31 ianuarie, în stradă, la Miercurea-Ciuc, într-un protest care a depășit cu mult tema taxelor și impozitelor locale. Manifestația s-a transformat într-un strigăt de revoltă împotriva unei clase politice locale acuzate că, timp de 35 de ani, a servit mai degrabă interesele Bucureștiului decât pe cele ale oamenilor din teritoriu.
În ciuda temperaturilor scăzute, protestatarii s-au adunat pe platoul central al municipiului și au scandat lozinci dure la adresa UDMR și a primarului Korodi Attila, acuzându-i că i-au abandonat pe cetățeni și că nu mai reprezintă interesele comunității locale.
„UDMR-pleacă!”, „UDMR-Iuda!”, „În 30 de ani nu ați făcut nimic!”, „Unde sunt locurile de muncă?”, au fost doar câteva dintre mesajele strigate de mulțime.
Nemulțumiri profunde față de UDMR și deciziile guvernării
Protestul a avut loc într-un context mai larg de nemulțumiri sociale și economice, generate de creșterea taxelor, eliminarea facilităților fiscale și scăderea nivelului de trai. Oamenii au acuzat faptul că UDMR, aflată constant la guvernare în ultimele decenii, a susținut fără rezerve deciziile Executivului, inclusiv pe cele cu impact extern, în timp ce populația este pusă să suporte nota de plată.
Formațiunea maghiară a fost de acord cu politicile Guvernului României privind alocarea unor sume de ordinul miliardelor de euro pentru sprijinirea Ucrainei, în paralel cu majorarea impozitelor, reducerea facilităților fiscale și creșterea costurilor de trai pentru cetățeni. În acest context, tot mai mulți oameni reclamă faptul că prioritățile statului sunt îndreptate în afara granițelor, în timp ce problemele interne sunt ignorate.
Pe fondul acestor tensiuni, premierul Ungariei, Viktor Orbán, a criticat public politica sancțiunilor europene, afirmând că „Bruxelles-ul a promis că sancțiunile vor zdrobi Rusia. În schimb, au zdrobit Europa. Prețurile la energie au explodat”. Declarația liderului de la Budapesta vine în contextul crizei energetice și al scumpirilor masive resimțite în întreaga Europă, inclusiv în România, unde facturile și costul vieții au crescut accelerat.
UDMR, huiduită la Miercurea-Ciuc
Pentru mulți dintre participanți, majorarea taxelor locale a fost doar picătura care a umplut paharul. Oamenii vorbesc despre un oraș devenit tot mai greu de locuit, despre traiul de la o zi la alta și despre sentimentul că sunt complet ignorați de cei care pretind că îi reprezintă.
„Am 79 de ani, am muncit o viață întreagă și trăim de la o zi la alta. Nu ne mai permitem nimic. Miercurea-Ciuc nu mai e un oraș locuibil”, a spus unul dintre protestatari, subliniind ruptura profundă dintre realitatea cetățenilor și deciziile politice.
Nemulțumirea a fost exprimată și de reprezentanții persoanelor cu dizabilități, care au acuzat Guvernul (din care face parte și UDMR) că a eliminat facilități fiscale esențiale pentru categoriile vulnerabile.
Pancarte cu mesaje precum „Ne-ați luat dreptul la viață”, „Nu noi am distrus economia țării” sau „Și noi am fi vrut să ne naștem sănătoși” au transmis furia și disperarea acestei categorii sociale.
Pal Istvan Csaba, reprezentant al unei asociații pentru persoane cu dizabilități, a formulat una dintre cele mai dure acuzații la adresa UDMR:
„În 35 de ani a căpușat tot ce mișcă aici. Dacă nu ești UDMR-ist, ești blocat. Județele din Ținutul Secuiesc au fost trase înapoi.”
Mii de oameni acuză UDMR că a abandonat populația
Organizatorul protestului, János Menyhárt, a subliniat că manifestația nu a fost una de partid, ci o reacție civică a oamenilor care spun că „le-a ajuns cuțitul la os”. El a cerut reducerea taxelor și impozitelor locale la minimum permis de lege, eliminarea impozitului pe prima locuință, transparență bugetară și o împărțire echitabilă a poverii, inclusiv prin reducerea cheltuielilor cu aparatul administrativ și salariile funcționarilor.
Protestul a scos la suprafață o realitate tot mai greu de ignorat: pentru tot mai mulți locuitori din Harghita, UDMR nu mai este perceput ca apărătorul intereselor locale, ci ca parte a unui sistem politic care a ales compromisurile cu puterea centrală, deciziile de la București și politicile europene, în detrimentul nevoilor reale ale comunităților locale.
Deși primarul Korodi Attila a recunoscut ulterior că protestul este justificat și că eliminarea facilităților fiscale a creat probleme reale pentru numeroase familii, reacția mulțimii a arătat clar nivelul de neîncredere acumulat în ani de promisiuni neonorate.
Protestul de la Miercurea-Ciuc nu a fost doar despre taxe și impozite. A fost despre oameni care spun, tot mai răspicat, că s-au săturat să fie folosiți electoral, invocați în discursuri și uitați imediat după.