Comportamentul de purtare abuzivă în școli apare atunci când un cadru didactic își folosește funcția pentru a jigni, amenința sau agresa elevii, în timpul orelor. Astfel de fapte sunt considerate infracțiuni și sunt sancționate de Codul Penal. Cazuri similare au fost semnalate în mai multe școli din România, în ultimii ani.
Chiar dacă legislația interzice clar orice formă de tratament degradant asupra elevilor, în practică există încă situații în care aceste reguli sunt încălcate. Modificările legislative introduse în ultimii ani au urmărit tocmai protejarea copiilor și sancționarea mai dură a abuzurilor din mediul școlar. Cu toate acestea, lipsa de informare sau teama de consecințe îi determină pe mulți să nu reclame astfel de comportamente.
Ce înseamnă purtare abuzivă și în ce situații intervine legea penală
Purtarea abuzivă, așa cum este definită de Codul Penal, se referă la comportamentul unui cadru didactic care, în timpul exercitării atribuțiilor sale, folosește expresii jignitoare, umilitoare sau recurge la amenințări ori acte de violență împotriva elevilor. Aceste situații nu se limitează doar la cazuri evidente de agresiune fizică, ci includ și forme subtile, dar repetate, de abuz emoțional, cum ar fi etichetarea negativă a elevului, ridiculizarea acestuia în fața clasei sau tratarea lui cu dispreț.
În practică, astfel de comportamente pot avea un impact puternic asupra dezvoltării copilului, afectându-i stima de sine, performanțele școlare și relația cu ceilalți.
Atunci când aceste fapte sunt repetate sau au o intensitate ridicată, ele pot depăși sfera unei abateri disciplinare și pot deveni infracțiuni. Dacă un elev este supus constant unor umilințe sau este sancționat în mod abuziv, fără motiv, se poate vorbi despre abuz în serviciu. Dacă sunt implicate amenințări sau agresiuni fizice, acestea pot fi încadrate separat ca infracțiuni, cu pedepse mai severe.
Mai mult decât atât, în situațiile în care comportamentul cadrului didactic pune în pericol dezvoltarea fizică, psihică sau morală a copilului, se poate ajunge la încadrarea faptelor ca rele tratamente aplicate minorului.
Legea interzice în mod expres orice formă de pedeapsă umilitoare, cum ar fi trimiterea elevilor la colț, scoaterea lor din clasă sau expunerea publică în mod degradant. Pentru astfel de fapte, sancțiunile pot varia de la amenzi până la pedepse cu închisoarea, în funcție de gravitate.
Află și cum se calculează media de admitere la liceu.
Ce pot face părinții și cum pot fi dovedite abuzurile din școli
În fața unor situații de purtare abuzivă, părinții și elevii au la dispoziție mai multe căi legale prin care pot interveni. Primul pas este sesizarea conducerii școlii, printr-o plângere în care sunt descrise faptele și contextul în care acestea au avut loc. Această etapă este importantă, deoarece oferă instituției posibilitatea de a lua măsuri interne, cum ar fi avertismentele sau anchetele disciplinare.
Dacă situația nu este rezolvată sau dacă faptele sunt grave, cazul poate fi sesizat Inspectoratului Școlar sau altor instituții competente. În situațiile în care există indicii clare că a fost comisă o infracțiune, părinții pot depune plângere la Poliție, declanșând astfel o anchetă penală. Cadrele didactice au obligația legală de a raporta astfel de cazuri către autorități sau către serviciile de protecție a copilului.
Pentru dovedirea abuzului, pot fi folosite mai multe tipuri de probe, iar declarația copilului este esențială, mai ales în contextul în care legea recunoaște importanța acesteia. În completare, pot fi aduse înregistrări audio sau video, mesaje, postări online sau mărturii ale altor elevi, părinți sau profesori. În unele cazuri, evaluările psihologice pot demonstra impactul negativ asupra copilului și pot constitui probe importante în anchetă.
Prin urmare, o purtare abuzivă în școală poate fi sancționată, legea fiind clară pentru astfel de situații.