O anchetă a ONU concluzionează că Rusia a comis crime de război și crime împotriva umanității prin atacurile asupra infrastructurii energetice din Ucraina. Raportul semnalează și recrutarea unor cetățeni străini prin înșelăciune sau constrângere.
Rusia a comis crime de război și crime împotriva umanității în Ucraina prin atacurile intenționate asupra infrastructurii energetice, potrivit unui raport prezentat luni, 26 octombrie, de Comisia independentă de anchetă a Organizației Națiunilor Unite. Atacurile au lăsat milioane de oameni fără electricitate și căldură în timpul iernii, iar ancheta a identificat și cazuri de recrutare a unor bărbați din 29 de țări prin înșelăciune sau constrângere.
Rusia a comis crime de război în Ucraina
Comisia independentă de anchetă privind Ucraina a concluzionat că atacurile forțelor ruse asupra infrastructurii energetice au vizat în mod intenționat obiective civile. Potrivit raportului, aceste operațiuni au provocat suferințe grave populației, în special în lunile de iarnă, când temperaturile au scăzut puternic, iar alimentarea cu energie electrică și încălzire a fost întreruptă în numeroase localități.
Anchetatorii au stabilit că atacurile au afectat în mod repetat instalații de producere și distribuție a energiei, rețele de transport, precum și infrastructura destinată furnizării căldurii și gazelor. Consecințele s-au resimțit direct în viața civililor, care au fost nevoiți să suporte perioade îndelungate fără servicii esențiale.
Comisia a apreciat că atacarea intenționată a obiectivelor civile constituie o crimă de război. În plus, caracterul sistematic al atacurilor și suferințele provocate populației au stat la baza concluziei privind comiterea unor crime împotriva umanității, sub forma altor acte inumane.
Raportul a fost prezentat în contextul intensificării atacurilor asupra infrastructurii energetice, în apropierea unui nou sezon rece. Potrivit comisiei, amploarea acestor operațiuni ridică îngrijorări serioase privind siguranța și sănătatea civililor în lunile următoare.
Milioane de ucraineni au rămas fără electricitate și încălzire
Întreruperile de energie au afectat milioane de persoane în timpul iernii 2025–2026. În numeroase locuințe, lipsa încălzirii și a electricității a îngreunat desfășurarea activităților cotidiene și a creat riscuri suplimentare pentru persoanele vulnerabile.
Persoanele în vârstă și cele cu mobilitate redusă s-au confruntat cu dificultăți deosebite. În clădirile înalte, întreruperea curentului a făcut ca ascensoarele să nu mai funcționeze, limitând posibilitatea unor locatari de a coborî pentru a ajunge la adăposturi în timpul alertelor aeriene.
Situația a fost dificilă și în spitale. Întreruperile alimentării cu energie au pus în pericol funcționarea unor echipamente medicale esențiale pentru susținerea vieții pacienților. În același timp, lipsa căldurii și a altor servicii de bază a agravat condițiile în care au fost nevoiți să trăiască oamenii afectați de atacuri.
Președintele comisiei, Erik Mose, fost judecător norvegian, a avertizat asupra riscurilor generate de intensificarea atacurilor în apropierea iernii.
Comisia ONU a analizat mărturiile a 255 de persoane
Concluziile anchetei s-au bazat pe mărturiile a 255 de persoane care au trecut prin condițiile dificile din timpul iernii 2025–2026. Acestea provin din Kiev și din alte opt regiuni ale Ucrainei: Dnipropetrovsk, Harkov, Herson, Mikolaiv, Odesa, Poltava, Zaporojie și Jitomir.
Anchetatorii au luat în considerare și informații furnizate de reprezentanți ai autorităților ucrainene, medici și organizații civice. Comisia a analizat efectele atacurilor asupra populației și impactul întreruperilor de energie asupra accesului la servicii esențiale.
Organismul de anchetă a fost înființat în urma invaziei pe scară largă lansate de Rusia în februarie 2022 și a primit mandat din partea Consiliului ONU pentru Drepturile Omului de a investiga presupusele încălcări ale drepturilor omului și ale dreptului internațional umanitar în Ucraina.
Rusia ar fi recrutat bărbați din 29 de țări prin înșelăciune sau constrângere
Raportul prezintă și dovezi privind recrutarea unor cetățeni străini în forțele armate ruse. Potrivit comisiei, bărbați din 29 de țări au ajuns să lupte în Ucraina după ce ar fi fost atrași prin înșelăciune sau constrângere, practici care încalcă dreptul internațional.
Persoanele recrutate aveau vârste cuprinse între 18 și 60 de ani. Multe proveneau din comunități vulnerabile și marginalizate, se confruntau cu dificultăți economice și aveau un nivel redus de educație.
Conform anchetei, intermediarii care îi recrutau se prezentau uneori drept reprezentanți ai unor companii legitime sau ai unor organizații susținute de autorități. Unii candidați ar fi fost atrași cu promisiunea unor locuri de muncă civile și ar fi primit sprijin pentru obținerea documentelor de călătorie.
După sosirea în Rusia, unii dintre ei ar fi fost obligați să semneze contracte militare redactate în limba rusă, fără să înțeleagă pe deplin conținutul documentelor. Ulterior, au fost trimiși pe front, unde au primit misiuni periculoase. Comisia a consemnat că unii au fost uciși sau dați dispăruți, în timp ce alții au fost răniți ori capturați.
Anchetatorii au cerut încetarea atacurilor asupra populației și a obiectivelor civile, precum și eliberarea persoanelor care au fost victime ale traficului de persoane și recrutate în forțele armate ruse.
Potrivit relatărilor publicate despre raport, partea rusă nu a răspuns solicitărilor comisiei de a comenta concluziile anchetei. Separat, misiunea Rusiei la Organizația Națiunilor Unite a contestat mandatul comisiei și a susținut că unele dintre constatările sale se bazează pe date falsificate.