Raportul FMI care ridică semne de întrebare. Ce se întâmplă cu finanțele lumii și ale României

Datoria publică a statelor lumii continuă să crească într-un ritm alarmant, iar economiile majore se confruntă cu presiuni fiscale tot mai mari. Potrivit celui mai recent Monitor Fiscal publicat de Fondul Monetar Internațional (FMI), datoria globală a ajuns în 2025 la aproximativ 94% din produsul intern brut mondial. Dacă trendul actual nu se schimbă, aceasta ar putea urca până la 100% din PIB-ul global până în 2029, un nivel care nu a mai fost atins de la finalul Al Doilea Război Mondial.

Raportul arată că guvernele din întreaga lume se împrumută tot mai mult pentru a acoperi cheltuieli sociale, investiții și costuri generate de crizele recente. În același timp, spațiul fiscal (adică posibilitatea statelor de a interveni în economie fără a risca destabilizarea finanțelor publice) devine tot mai limitat.

Conflictul din Orientul Mijlociu complică și mai mult situația

Un factor nou care agravează presiunile asupra bugetelor este conflictul izbucnit în Orientul Mijlociu. Potrivit economiștilor FMI, războiul afectează piețele energetice, generează volatilitate financiară și obligă guvernele să aloce resurse suplimentare pentru a proteja populația de scumpirile la energie.

Statele care depind puternic de importurile de energie sunt cele mai vulnerabile. Multe dintre aceste țări sunt economii emergente sau state sărace, unde creșterea prețurilor poate provoca dezechilibre bugetare majore și tensiuni sociale.

Raportul evidențiază și situația fiscală a Statele Unite, unde deficitul bugetar rămâne la niveluri foarte ridicate, între 7% și 8% din PIB, în ciuda faptului că economia funcționează aproape la capacitate maximă.

Potrivit estimărilor FMI, datoria publică americană ar putea ajunge la 142% din PIB până în 2031. Una dintre explicații este legislația fiscală adoptată în 2025, One Big Beautiful Bill Act, care a făcut permanente o serie de reduceri de taxe și a accentuat dezechilibrele bugetare pe termen lung.

China accelerează cheltuielile

Și China se confruntă cu o creștere rapidă a datoriei. Deficitul bugetar total s-a apropiat de 8% din PIB, iar autoritățile au majorat cheltuielile pentru a stimula consumul intern și pentru a susține sectorul imobiliar, aflat sub presiune.

Dacă aceste tendințe continuă, datoria publică a Chinei ar putea urca la 127% din PIB până în 2031, potrivit scenariilor FMI.

În cazul Japonia, inflația mai ridicată și creșterea economică au contribuit la îmbunătățirea perspectivelor fiscale. Totuși, randamentele obligațiunilor guvernamentale au ajuns la niveluri record, ceea ce poate crea efecte de domino în alte economii.

În Uniunea Europeană, situația este complicată de creșterea cheltuielilor militare. Nu mai puțin de 16 state membre au activat clauze speciale care le permit să depășească limitele obișnuite ale deficitului bugetar pentru a finanța apărarea. FMI avertizează că aceste cheltuieli vor fi greu de redus ulterior.

Cele mai grave efecte ale creșterii datoriei sunt resimțite în statele cu venituri mici. În multe dintre aceste țări, plățile de dobânzi au ajuns la niveluri istorice raportate la veniturile bugetare.

Situația este agravată și de scăderea ajutorului internațional, care lasă guvernele fără resursele necesare pentru a acoperi investițiile esențiale sau programele sociale.

Riscurile majore identificate de FMI

Raportul identifică mai multe scenarii care ar putea agrava situația finanțelor publice la nivel global:

• escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu ar putea crește datoria globală cu încă 4 puncte procentuale din PIB;
• o corecție puternică a pieței bursiere americane, legată de sectorul inteligenței artificiale, ar putea adăuga 2,4 puncte procentuale la datoria globală;
• instabilitatea politică și protestele sociale pot reduce ritmul de creștere economică și pot mări deficitele;
• îmbătrânirea populației va crește cheltuielile pentru pensii și sănătate cu aproximativ 3% din PIB până în 2050.

În fața acestor riscuri, Fondul Monetar Internațional recomandă o serie de măsuri adaptate fiecărei regiuni:

• Statele Unite ar trebui să reducă deficitul atât prin creșterea veniturilor fiscale, cât și prin reformarea programelor sociale majore;
• Europa trebuie să găsească un echilibru între cheltuielile pentru apărare și costurile generate de îmbătrânirea populației;
• China ar trebui să continue stimularea economiei pe termen scurt, dar să pregătească o consolidare fiscală ulterioară;
• țările sărace sunt încurajate să își crească veniturile interne, deoarece ajutorul extern devine tot mai limitat.

În același timp, FMI avertizează că guvernele ar trebui să evite subvențiile energetice generalizate și să protejeze independența băncilor centrale, pentru a menține stabilitatea economică.