Răutatea miroase urât și stârnește dezgust

Atitudinile rele provoacă judecăți morale apropiate de emoțiile de bază utile capacității noastre de a supraviețui și, gratie scanărilor RMN, oamenii de știință au arătat că sunt legate de mirosurile urate degajate de corp. Asadar, răutatea miroase urât și stârnește dezgust, au stabilit oamenii de stiinta.

Atunci când mirosul oferă informații despre starea de prospețime a unui produs alimentar, dezgustul face posibilă reacția pentru a evita o posibilă sursă de intoxicație. Conform aceluiași principiu, durerea face posibilă gestionarea posibilelor leziuni prin activarea reflexelor noastre de sevraj. Psihologii cred că astfel de reflexe de supraviețuire ar putea veni ca răspuns la un comportament răutacios.

Stirile PROTV

Boala cu mortalitate de aproape 15%, care se transmite prin aer. „Simptomele seamănă în primele zile cu gripa”

RomaniaTV

Împăcare bombă! Bahmu şi George, din nou împreună, la 5 luni de la separare: Orice bărbat, într-o astfel de situație, trebuie să fie lângă parteneră

Dezvoltând o nouă abordare a imagisticii cerebrale, cercetătorii de la Universitatea din Geneva arată că comportamentele nesănătoase declanșează răspunsuri cerebrale similare cu cele provocate de mirosurile urate și identifică pentru prima dată un biomarker in creier legat de dezgust, noteaza Sante Magazine.

„Legăturile au fost demonstrate prin asocieri între situații și senzații. De exemplu, dacă beau ceva în timp ce citesc un articol despre corupție, care îmi afectează judecata morală, s-ar putea să consider că băutura mea miroase urât și are un gust îngrozitor”, spune profesorul Corrado Corradi-Dell’Aqua, autorul principal al studiului. Acesta, publicat în revista științifică „Science Advances”, arată că inversul este valabil și: mirosurile pot provoca o judecată morală inadecvată.

„Concret, o persoană care miroase rău va tinde să fie judecată ca fiind nesănătoasă de către alții”, adaugă prof. Corrado Corradi-Dell’Aqua, potrivit sursei citate.

Dezgust sau durere

În timp ce unele studii sugerează că este implicat dezgustul, altele optează pentru durere. Acestea din urmă consideră că judecățile morale se fac prin fapte reale, de unde și paralela cu mecanismele durerii.

„Dacă un șofer distras nu vede un pieton care traversează strada, voi fi mai negativ dacă pietonul a fost efectiv rănit, mai degrabă decât dacă este evitat”, spune psihologul.

Pentru a decide între aceste ipoteze contradictorii, cercetătorii au implementat tehnici de imagistică prin rezonanță magnetică personalizate. Pentru a face acest lucru, ei au supus voluntarii mai întâi la mirosuri proaste sau dureri cauzate de căldură.

Scopul a fost de a atinge un grad similar de disconfort cu cele două tehnici pentru a lucra la aceleași niveluri. Participanții au fost supuși lecturilor care evocau judecăți de valoare.

„Am folosit dilema trenului în care cinci persoane sunt blocate pe o cale ferată în timp ce sosește un tren. Singura modalitate de a le salva este să împingi pe cineva de pe un pod. Trebuie să ucizi o persoană pentru a salva cinci, o situație extrem de imorală”, adaugă cercetătorul.

Cu toate acestea, efectul acestei lecturi dezagreabile a influențat mirosurile resimțite și a provocat dezgust, dar nu a influențat durerea.

Căi neuronale identificate

Acest rezultat a fost apoi confirmat de activitatea electrodermică a participanților, o măsură fiziologică a conductanței electrice a pielii care reflectă rata transpirației și activitatea sistemului nervos responsabil pentru comportamente involuntare. Cercetătorii au analizat apoi atent răspunsul creierului lor. Dar este greu de dedus durerea și dezgustul din activitatea neuronală, deoarece aceste două experiențe implică adesea aceleași zone ale creierului.

„Pentru a le disocia, a trebuit să măsurăm activitatea neuronală globală prin imagistică, prin rezonanță magnetică, mai degrabă decât să ne concentrăm pe regiuni specifice”, rezumă prof. Corrado Corradi-Della’Aqua.

Prin urmare, echipa științifică a adoptat o tehnică capabilă să prezică urme de dezgust și durere, cum ar fi biomarkeri specifici ai activității cerebrale generale. Și datorită acestui instrument a reușit să demonstreze că răspunsul creierului la dezgust este influențat de o judecată morală prealabilă. Prin urmare, aceste rezultate susțin o asociere între cunoașterea morală și proprietățile senzoriale specifice ale dezgustului. O descoperire importantă în domeniul psihologiei, dar nu numai.

„Acest studiu a oferit o oportunitate de a dezvolta un biomarker prototip pentru dezgustul mirosului. Acesta este un pas dublu”, concluzionează prof. Corrado Corradi-Della’Aqua.