Război între Justiție și Guvern! Lia Savonea amenință cu procesul pentru miliardele datorate magistraților

Înalta Curte de Casație și Justiție a trimis Guvernului, vineri, 27 martie, o plângere prealabilă prin care cere „deblocarea de îndată” a restanțelor salariale câștigate de magistrați în urma a mii de procese. Lia Savonea spune că, în cazul unui refuz, instanța supremă va da în judecată Guvernul și va cere amendarea celor responsabil de amânarea plăților.

Două miliarde de euro este suma pe care statul trebuie să le-o plătească magistraților, cu titlu de restanțe salariale, în urma valului de procese din ultimii ani, banii fiind plătiți în tranșe.

Guvernul a decis să amâne plățile în acest an, iar sumele alocate magistraților să fie folosite pentru pachetul social de măsuri pentru persoanele vulnerabile.

Plângerea prealabilă este o etapă obligatorie în cazul procesului la instanța de contencios administrativ, pe care șefa instanței supreme, Lia Savonea, anunță că îl va intenta Guvernului dacă magistrații nu își vor primi sumele restante obținute prin hotărâri judecătorești.

Înalta Curte amenință Guvernul cu judecata pentru 2 miliarde de euro restante

În plângerea înaintată Guvernului, președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție are trei revendicări:

• „să dispuneți de îndată măsurile necesare pentru asigurarea şi punerea la dispoziția Înaltei Curți de Casație și Justiție a tuturor fondurilor necesare pentru plata acestor drepturi;
• să procedați la rectificarea/alocarea bugetară corespunzătoare, după caz;
• să ne comunicați răspunsul motivat, în termenul prevăzut de lege”.

Înalta Curte de Casație și Justiție amintește Guvernului că are legitimare și interes direct în formularea acestei plângeri prealabile, în calitatea sa de ordonator principal de credite, din al cărui buget trebuie asigurată plata drepturilor salariale restante ale personalului salarizat.

Instanța supremă califică drept refuz nejustificat decizia Guvernului de a nu aloca sumele necesare achitării drepturilor salariale restante stabilite prin titluri executorii şi scadente în anul 2026:

„Acest refuz rezultă, în concret, din: neincluderea integrală a sumelor solicitate în bugetul anului 2026; diminuarea sumelor solicitate față de necesarul transmis de Înalta Curte de Casație şi Justiție; neasigurarea fondurilor necesare, deşi obligația de plată este certă, lichidă şi exigibilă; nesoluționarea favorabilă a solicitărilor şi demersurilor ulterioare, inclusiv a cererilor de rectificare bugetară.

Existența unui refuz nejustificat în sensul Legii nr. 554/2004 Potrivit art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, orice persoană vătămată într-un drept ori interes legitim de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ”.

„Persistarea în acest refuz nejustificat va angaja și răspunderea persoanelor care au contribuit la menținerea refuzului”

Președinta instanței supreme avertizează că în caz de nesoluționare favorabilă a plângerii prealabile va da în judecată Guvernul la instanța de contencios administrativ competentă și va cere nu doar obligarea la plată, ci și amendarea drastică a celor responsabili de întârzierea restanțelor salariale ale magistraților:

„Persistarea în această conduită de refuz nejustificat va angaja nu doar răspunderea autorităților publice sesizate, ci şi, în condițiile legii, răspunderea persoanelor care au contribuit la menținerea refuzului de soluționare a cererii, urmând a solicita în fața instanței obligarea acestora la plata despăgubirilor, în solidar cu autoritatea publică, pentru prejudiciul cauzat prin întârziere.

În plus, în ipoteza neexecutării hotărârii judecătorești ce va fi pronunțată, vom solicita aplicarea mecanismelor coercitive prevăzute de Legea nr. 554/2004, respectiv penalități, amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere şi despăgubiri pentru neexecutarea obligației”, se menționează în plângerea adresată vineri Guvernului.

Guvernul a anunțat că va lua bani de la plata restanțelor salariale din justiție pentru a acoperi suma necesară pachetului social cerut de PSD pentru persoane vulnerabile. Este vorba despre banii care erau alocați Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru o parte din majorările salarile retroactive câștigate de magistrați după ce au dat în judecată statul în peste 20.000 de procese, începând din 2018.

Două miliarde de euro este suma pe care magistrații au câștigat-o retroactiv în ultimii ani, parte dintre restanțe fiind achitate de guvern, potrivit declarațiilor premierului Ilie Bolojan.