Război politic pentru șefia serviciilor secrete: PNL revendică SRI, PSD negociază SIE iar Nicușor Dan caută o soluție de compromis

Numirile la conducerea serviciilor secrete (SRI, SIE) de către Nicușor Dan au devenit unul dintre cele mai sensibile și tensionate subiecte politice ale momentului. După mai bine de doi ani de interimat la vârful Serviciului Român de Informații (SRI), partidele din coaliție încearcă să ajungă la un acord care să împace interesele politice, dar și cerințele de securitate națională, conform G4Media.

Potrivit unor surse apropiate negocierilor, PNL își dorește explicit controlul asupra SRI, susținându-i pentru funcția de director pe ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, și pe președintele Senatului, Mircea Abrudean. De cealaltă parte, PSD revendică șefia Serviciului de Informații Externe (SIE), unde sunt vehiculate mai multe nume cu greutate politică: Vasile Dâncu, Claudiu Manda și europarlamentarul Andi Cristea.

Cu toate acestea, favorit rămâne Marius Lazurcă, consilier prezidențial, considerat o variantă „tehnocrată” și mai ușor de acceptat de ambele tabere din coaliție.

Propunerile lui Nicușor Dan pentru SRI și SIE, respinse de partide

Sursele politice susțin că prima opțiune avansată de președintele Nicușor Dan pentru șefia SRI, avocatul Gabriel Zbârcea, a fost respinsă rapid. Motivul invocat: presupuse simpatii neo-legionare, considerate incompatibile cu o funcție de asemenea importanță. Atât PSD, cât și PNL au refuzat din start această variantă.

18:33

Forțele Armate Elvețiene, precizări în privința subiectului momentului în România. Ce s-a întâmplat, de fapt, în privința escortării președintelui Nicușor Dan

11:44

FOTO Președintele Nicușor Dan a mințit cu nerușinare în legătură cu avioanele F-18 din Elveția și a făcut de rușine România! Armata Elvețiană neagă cu vehemență

Ulterior, liderul PSD Sorin Grindeanu a transmis public un mesaj dur, afirmând că social-democrații nu vor accepta „persoane care se identifică cu discursul partidului extremist AUR”, o declarație interpretată ca un veto clar la adresa propunerilor venite de la Cotroceni.

Pe lista scurtă pentru SRI a apărut și Florin Vlădică, din cadrul Departamentului Securității Naționale al Administrației Prezidențiale, însă șansele sale sunt considerate reduse din cauza lipsei de susținere din partea PNL.

În acest moment, scenariul cel mai plauzibil este unul de împărțire politică a serviciilor secrete. Conform surselor, SRI ar urma să fie susținut de PNL, iar SIE să revină unui candidat acceptat și de PSD. Alte variante, precum numirea senatorului PNL Alexandru Muraru la SIE, sunt considerate puțin probabile, deoarece liberalii nu pot controla ambele servicii.

Blocaj de peste doi ani la vârful SRI

Au trecut doi ani și cinci luni de la demisia lui Eduard Hellvig din fruntea SRI, iar România se află încă într-o situație de interimat prelungit. Deși președintele are prerogativa constituțională de a face nominalizarea, Nicușor Dan a evitat să avanseze un nume, limitându-se la a spune că o decizie va fi luată „într-un timp rezonabil”, posibil la finalul lui 2025 sau începutul lui 2026.

Contextul politic complică și mai mult lucrurile. Președintele urmează să negocieze cu PSD nu doar numirile la SRI și SIE, ci și șefii parchetelor. PSD are un rol-cheie, fiind partidul cu cea mai mare pondere parlamentară și controlând Ministerul Justiției, instituția care face propunerile oficiale.

Potrivit surselor, Nicușor Dan încearcă să lege numirile din servicii de cele din justiție, pentru a-și securiza poziții strategice, în special la SRI și DNA. În realitate, aritmetica parlamentară îl obligă să negocieze fiecare numire cu PSD, care deține practic drept de veto.

Presiune publică pe justiție și servicii

Procedura pentru desemnarea noilor șefi ai parchetelor ar urma să fie declanșată în curând de ministrul Justiției, Radu Marinescu, în contextul unei presiuni publice crescute după documentarul Recorder despre „justiția capturată”. Mandatele actualilor șefi de parchete expiră pe 30 martie, însă aceștia pot primi încă un mandat.

În paralel, președintele a criticat în mod repetat rezultatele slabe ale Parchetului General și DNA în combaterea marii corupții și a evaziunii fiscale și a anunțat inclusiv un referendum intern în rândul magistraților privind activitatea CSM.

În acest context, numirea șefilor serviciilor secrete a devenit mai mult decât o decizie de securitate: este o miză politică majoră, în care fiecare partid își apără influența, iar președintele este nevoit să joace strict după regulile impuse de coaliție.