Suntem într-un film cu proști și regizorul e CCR: Ofițerii din servicii pot conduce tribunale și procuraturi

O decizie a CCR a trecut aproape neobservată. La începutul lunii aprilie, CCR a dat undă verde pentru ofițerii din serviciile secrete românești să aibă funcții de conducere în tribunale și procuraturi. Este fix modelul rusesc în care mari foști KGB-iști au funcții de conducere în Justiție. În acest sens, democrația din România este pusă la grea încercare.

Sistemul mafiot care se află la conducerea țării pare să dezvolte o alergie pentru democrație pentru că multe decizii sunt absolut scandaloase și dăunează grav valorilor democratice. De exemplu, Biroul Electoral Central a emis un comunicat de presă prin care a spus că orice persoană care postează repetitiv materiale politice devine automat actor politic. În traducere, nimeni de pe internet nu mai are voie să-și spună părerea, liber și democratic, despre un candidat că automat devine actor politic. E de noaptea minții! Beznă totală.

Suntem într-un film cu proști și regizorul e CCR: Ofițerii din servicii pot conduce tribunale și procuraturi

După decizia scandaloasă a CCR privind anularea alegerilor prezidențiale, judecătorii Curții au stabilit că orice fost ofițer din serviciile secrete ale României, cum ar fi SRI, SIE etc, au voie să aibă funcții de conducere în tribunale și parchete. Adică, în traducere, serviciile vor controla indirect actul de justiție. Ori în orice democrație există o separație a puterilor în stat. Nu există vreun stat democratic care să aibă la conducerea parchetelor sau a tribunalelor oameni din servicii

02:00, 21 Nov 2025

VIDEO Andrei George Albulescu, fost inspector-șef ITM Iași: „Privilegiații – și aici nu vorbesc doar de magistrați, ci și de politicieni – trebuie să-și reducă privilegiile”

O decizie luată marți de Curtea Constituțională a României a stârnit un val de indignare și îngrijorare profundă în rândul celor care mai cred în separația puterilor în stat și în echitatea sistemului de justiție. CCR a hotărât că foștii ofițeri ai serviciilor de informații – cum sunt SRI și SIE – pot de acum înainte ocupa funcții de conducere în instanțele judecătorești și parchete din România.

Această decizie, unanimă, anulează practic orice barieră constituțională în fața influenței directe a serviciilor secrete asupra sistemului judiciar, cu excepția unei singure categorii: cei care au făcut parte din fosta Securitate comunistă rămân în continuare excluși. În rest, ușile se deschid larg pentru ofițerii post-decembriști să devină șefi în justiție.

În mod oficial, Curtea a motivat că prevederile care interziceau accesul foștilor ofițeri de informații erau „imprevizibile și discriminatorii”. Dar în esență, ceea ce se întâmplă este mult mai grav: se oferă legal acoperire pentru o interferență sistematică a structurilor secrete într-un domeniu care, prin definiție, ar trebui să rămână imparțial, autonom și liber de presiuni din afara sistemului de drept.

Justiția va deveni o anexă a serviciilor secrete românești

Justiția – care ar trebui să fie ultima redută a echilibrului democratic – riscă acum să devină o anexă a structurilor opace, cu o influență tot mai greu de controlat și de delimitat. Este de-a dreptul sfidător pentru o societate care a suferit zeci de ani sub ochiul vigilent al serviciilor ca, în 2025, să legitimezi revenirea lor în vârful sistemului judiciar.

Faptul că această decizie vine într-un climat în care încrederea publicului în instituțiile statului este deja erodată nu este o coincidență, ci pare parte dintr-un plan mai amplu. Practic, România face un pas uriaș înapoi, anulând în mod simbolic și funcțional ceea ce înseamnă independența justiției.

Democrația nu poate exista acolo unde magistrații își pot avea șefii selectați dintre cei care, prin natura profesiei lor anterioare, au fost parte a unor structuri de putere invizibile, ierarhizate și netransparente. O justiție controlată de fosta (sau actuală) nomenclatură informativă nu este justiție, ci un simulacru care condamnă România la stagnare instituțională și regres democratic.

Această decizie, prezentată ca un gest de „corectare a discriminării”, este, de fapt, o legalizare a amestecului nepermis al serviciilor în zonă care ar trebui să fie cel mai greu de contaminat politic sau ideologic. Este un semnal grav: democrația românească este sub asediu și nici măcar justiția nu mai pare să poată rezista.