Războiul politic din Parlament te poate costa scump. Avertismentul economiștilor

Anunțul privind depunerea unei moțiuni de cenzură împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan a reaprins tensiunile politice la București. Partidele de opoziție Partidul Social Democrat (PSD) și Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) au decis să meargă împreună pe acest drum, iar calculele arată că ar putea avea șanse reale să dărâme Executivul.

În Parlament, cele două formațiuni controlează împreună aproximativ 219 voturi, foarte aproape de pragul necesar de 233 pentru adoptarea moțiunii. Cu sprijinul altor partide din opoziție, diferența ar putea fi acoperită relativ ușor. Cu alte cuvinte, căderea guvernului nu este un scenariu imposibil.

Însă dincolo de bătălia politică apare o întrebare mult mai importantă: cine suportă costurile reale ale unei astfel de crize?

Potrivit economistului Adrian Codîrlașu, președintele CFA România, consecințele nu sunt suportate de partidele politice, ci de cetățeni. Instabilitatea politică prelungită poate afecta direct economia și, implicit, veniturile românilor.

Riscul unei recesiuni și pierderea locurilor de muncă

Economistul avertizează că una dintre primele consecințe ale unei crize politice majore este încetinirea economiei, iar în scenariile mai severe se poate ajunge chiar la recesiune. În astfel de perioade, companiile reduc investițiile, îngheață angajările sau chiar concediază personal.

În paralel, presiunea asupra bugetului public crește, mai ales într-un context în care România are deja deficite bugetare ridicate. Pentru a acoperi aceste goluri, statul se împrumută tot mai mult, iar acest proces are efecte indirecte asupra populației.

Creșterea datoriei publice și a cheltuielilor statului poate alimenta inflația, ceea ce duce la scăderea puterii de cumpărare. Cu alte cuvinte, aceiași bani vor cumpăra mai puține produse și servicii.

Ideea nu este nouă în teoria economică. Celebrul economist Milton Friedman avertiza că, atunci când guvernele cheltuiesc excesiv, costul final ajunge tot la cetățeni: dacă nu prin taxe directe, atunci prin inflație.

Un alt punct critic îl reprezintă banii europeni. În acest an, o parte semnificativă din veniturile bugetare ale României depind de absorbția fondurilor venite de la Uniunea Europeană.

Aceste fonduri nu sunt importante doar pentru investiții, ci și pentru menținerea echilibrului financiar al statului. Ele contribuie atât la susținerea creșterii economice, cât și la reducerea presiunii asupra deficitului bugetar.

Problema apare în momentul în care instabilitatea politică blochează proiectele sau întârzie accesarea acestor bani. Dacă un guvern este demis și negocierile pentru formarea unui nou executiv se prelungesc, multe programe și proiecte riscă să fie amânate.

Consecința directă: deficitul bugetar ar putea crește și mai mult, iar acest lucru ar putea afecta inclusiv ratingul de țară al României.

Semnalul care sperie piețele financiare

Investitorii internaționali urmăresc foarte atent un indicator: randamentul obligațiunilor de stat pe zece ani. Acesta reflectă nivelul de încredere pe care piețele îl au în economia unei țări.

Dacă randamentul crește, înseamnă că statul trebuie să ofere dobânzi mai mari pentru a se împrumuta. Iar România se împrumută constant pentru a finanța deficitul.

Experții de la Rethink România atrag atenția că fiecare creștere cu un singur punct procentual a dobânzii la datoria publică poate adăuga aproximativ 240 de milioane de euro anual doar la plata dobânzilor.

Acești bani nu mai pot fi folosiți pentru investiții în spitale, educație sau infrastructură. În schimb, se duc direct către plata datoriei.

Pe termen scurt, o moțiune de cenzură poate părea doar o confruntare politică între partide. Pe termen lung însă, efectele pot ajunge direct în viața de zi cu zi a românilor: inflație mai mare, costuri mai ridicate pentru stat și presiune asupra locurilor de muncă.

Cu alte cuvinte, indiferent cine câștigă lupta din Parlament, nota de plată riscă să fie achitată tot de contribuabili.