Reacție explozivă după crima din Teleorman. Procurorul General cere cercetarea celor care trebuiau să o protejeze pe victimă

Parchetul General confirmă oficial ceea ce părinții, prietenii și vecinii victimei au spus încă din prima clipă: statul a eșuat să protejeze o femeie de 25 de ani, deși aceasta ceruse ajutor în repetate rânduri. Ancheta declanșată după femicidul din Teleorman scoate la iveală o listă lungă de erori, întârzieri și neglijențe ale polițiștilor și ale procurorului de caz, o serie de ratări care, puse cap la cap, au creat terenul pentru o crimă brutală, comisă sub ochii unui copil de 3 ani.

Controlul Parchetului General arată că, în ciuda faptului că femeia obținuse un ordin de protecție provizoriu împotriva fostului soț, polițiștii nu au verificat în detaliu apelul la 112 prin care aceasta reclama agresiuni. Mai mult, nu au consultat istoricul de violență domestică și nu au analizat sesizări anterioare, o obligație esențială în evaluarea riscului.

Singurul document anexat: un formular de evaluare a riscului completat superficial, în care polițistul consemnează că victima „nu prezintă leziuni traumatice”, deși ulterior medicii au confirmat echimoze vizibile pe față și pe corp.

Urmarire penală blocată timp de săptămâni

Parchetul General notează lipsa totală de activitate după 26 septembrie, ziua în care a fost instrumentat întregul probatoriu. De atunci, nimic. Nici o audiere suplimentară, nicio verificare, nicio măsură de protecție suplimentară, deși probele arătau clar agresiuni fizice, încălcarea ordinului de protecție și acuzații de viol.

Martorii nu au fost căutați, vecinul care asistase la o agresiune nu a fost audiat, iar rudele celor doi (potențiale surse-cheie pentru reconstrucția istoricului de violență) nu au fost nici măcar identificate.

Deși polițiștii au avut un rol esențial în eșecul intervenției, Parchetul General subliniază că și procurorul de caz a greșit grav. Nu există dovezi că acesta ar fi cerut dosarul la verificare sau că ar fi emis vreo notă de îndrumare către polițiști, deși legea o cere în astfel de cazuri cu risc major pentru integritatea victimei. Drept urmare, procurorul general Alex Florența a sesizat Inspecția Judiciară și a dispus declanșarea cercetării disciplinare.

În ciuda leziunilor evidente (confirmate medical și datate exact în intervalele reclamate de victimă) ele nu apar în documentele inițiale ale poliției. Agresorul recunoscuse că a încălcat ordinul de protecție, dar polițiștii nu au făcut nimic. Mai mult, victima semnalase că la una dintre agresiuni asistase un martor. Ancheta nu l-a căutat.

Femeia fusese și răpită, și violată, potrivit declarațiilor ei, dar înregistrarea furnizată de agresor a fost tratată ca probă completă, fără o analiză aprofundată.

Al 51-lea femicid din 2025: România depășește deja bilanțul anului 2024

Crima din Beciu, unde femeia a fost ucisă cu 15 lovituri de cuțit, în timp ce își ținea copilul în brațe, ridică bilanțul la 51 de femei ucise de parteneri sau foști parteneri în 2025. Anul trecut au fost 43. Deși cifrele cresc, reacția instituțiilor vine abia după tragedii.

Poliția Română a anunțat luni o anchetă internă la IPJ Teleorman. Conducerea IGPR s-a deplasat la fața locului, justificând că procedurile au fost urmate și că victima „nu a dorit monitorizarea electronică”.

Procurorul general a declanșat un control asupra modului în care Parchetul Turnu Măgurele a gestionat dosarul de viol și încălcarea ordinului de protecție.

Ministrul Justiției propune înăsprirea pedepselor pentru omorul de gen (inclusiv închisoare pe viață) în timp ce fosta ministră Alina Gorghiu face apel direct la femei, îndemnându-le să solicite monitorizarea electronică a agresorilor.

România înregistrează peste 27.000 de cazuri de violență domestică în primele luni ale anului, dar doar 40% dintre ordinele de protecție provizorii sunt confirmate de instanțe. Victimele nu au încredere în autorități, iar instituțiile nu comunică între ele, avertizează experții.

Fosta judecătoare Corina Voicu spune deschis: femicidele sunt adesea „previzibile și prevenibile”, dar sistemul se împotmolește în birocrație, lipsă de empatie și lipsă de colaborare.

Proiectul de lege pentru combaterea femicidului, semnat de un număr record de 273 de parlamentari, zace în proceduri. Mii de oameni au protestat în octombrie în toată țara, iar 18 ambasade au cerut public autorităților să trateze fenomenul ca pe o urgență națională.

Cazul MMF nu este doar o tragedie, ci o radiografie a unui sistem care nu funcționează în momentele în care contează cel mai mult. Parchetul General confirmă: semnalele au fost acolo, probele erau clare, riscul era evident. Dar cei care trebuiau să protejeze au ales să tacă, să amâne și să minimalizeze.

Iar acum, o femeie de 25 de ani nu mai există. Un copil de 3 ani a rămas fără mamă. Și un stat întreg numără femicide, în loc să le prevină.