Recesiunea netehnică

„Recesiunea netehnică” este pur și simplu o invenție de dată recentă, lansată de Ilie Bolojan și preluată cu iresponsabilitate și de către reprezentanții coaliției aflate la guvernare, inclusiv de către Sorin Grindeanu, care astăzi promite că, începând de la ora 12:00, la Palatul Victoria are loc o ședință a coaliției. Recesiunea e recesiune, înseamnă scăderea produsului intern brut, și punct. La ce ne putem aștepta azi?

Produsul intern brut a scăzut două trimestre consecutiv. În finalul anului precedent, datele oficiale au indicat o scădere cu 1,9% față de trimestrul precedent, iar în trimestrul trei, de asemenea, s-a înregistrat o scădere față de trimestrul doi, cu 0,2%. Aceste date succinte indică faptul că economia României nu mai crește, nici măcar nu stagnează, ci, pur și simplu, se duce la vale. Deci, gata cu minciunile! Suntem, cu subiect și predicat, în recesiune. În cădere liberă!

Scăderea din ce în ce mai accentuată, accelerată chiar, a economiei românești are multiple consecințe în plan social, în plan politic, dar și în ceea ce privește modul în care ne raportăm la instituțiile internaționale bancare care ne creditează. În plan social, orice stagnare economică, dar cu atât mai mult o recesiune, are drept consecință nu numai scăderea numărului locurilor de muncă — în România s-a ajuns la o cifră înspăimântătoare a șomajului de aproape o jumătate de milion de persoane —, ci și a numărului de societăți comerciale care își mai pot permite să plătească taxe la bugetul de stat. 40% dintre societățile comerciale din România nu mai sunt plătitoare de taxe, ceea ce, literalmente, aruncă în aer bugetul pe acest an. Un buget care, tocmai din acest motiv, nici măcar nu a putut fi promovat prin Parlament, asumat de coaliție, votat, promulgat de președinte și implementat.

În recesiune, numărul societăților comerciale nou-înființate este infim în comparație cu numărul înspăimântător de societăți comerciale care își încetează activitatea, fie pur și simplu, fie dizolvându-se din punct de vedere juridic. Consecința logică a acestei situații economice, pentru moment cel puțin, este o scădere dramatică a puterii de cumpărare a populației. Comerțul, prin urmare, începând cu comerțul cu produse agroalimentare, scade și el, devenind parte componentă a unui cerc vicios care împotmolește economia.

Mizeria economică în care se zbat cei mai mulți dintre români generează, cum este și firesc, tensiuni sociale. Acestea cresc exponențial și, în condițiile în care nu există supapele de siguranță asigurate de către organizații sindicale funcționale, pot exploda oricând, generând o stare de anarhie.

Dar, până atunci, băncile, care și așa creditează economia națională cu tot mai multă parcimonie și cu dobânzi din ce în ce mai mari, se vor împărți — și acest proces deja a debutat — în două categorii: băncile interne — cele două cu capital românesc — și celelalte, cu capital străin, refuză să se mai supună riscului de a acorda credite comerciale, indiferent cu ce dobândă, pentru că nu au nicio garanție că vor mai primi banii înapoi, scumpesc creditele pentru persoane fizice și urmează, în curând, să treacă la executări silite în masă, din simplul motiv că oamenii nu mai au posibilitatea să le restituie. Ele creditează din ce în ce mai puțin statul și sub forma achiziționării de obligațiuni, care nici ele nu mai pot fi garantate în perspectiva înspăimântătoare a falimentului de țară.

Marile instituții bancare internaționale, FMI și Banca Mondială, au venit la București prin reprezentanții lor, au analizat situația și, fără a turna gaz pe foc, au sugerat că vor pune o serie întreagă de condiții pentru a finanța în continuare deficitul și, respectiv, recesiunea. Iar aceste condiții se cam știe care sunt: scoaterea la mezat, pe bani puțini, adică contra unor sume infime, a celor mai importante asset-uri de care mai dispune România, adică puținele societăți din domeniul infrastructurii și extragerii de minerale care au mai rămas în proprietatea statului.

În plan politic, consecințele sunt urmarea firească a crizei economice și sociale. Guvernul Bolojan urmează — nici nu se poate altfel — să fie aruncat peste bord. Un important lider PSD, Claudiu Manda, tocmai l-a avertizat pe Ilie Bolojan în termenii următori: „Schimbați-vă sau vă schimbăm!”. La rândul său, Sorin Grindeanu anunță că ceea ce se întâmplă reprezintă „o rușine pentru întreaga coaliție”.

Dacă nu asistăm pur și simplu la noi exerciții de demagogie, înseamnă că astăzi, începând de la ora 12:00, la Palatul Victoria se va produce marele divorț: divorțul întregii coaliții de Ilie Bolojan, care va declanșa căderea guvernului, sau divorțul PSD de coaliție.