Care este diferența dintre preobiotice și probiotice? Iată cum îți afectează sănătatea intestinală!

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Preobioticele și probioticele au funcții diferite, dar rolul lor este la fel de important pentru sănătate. Împreună, ele mențin echilibrul florei intestinale și sănătatea întregului organism. Deși au denumiri foarte asemănătoare, acestea sunt diferite. Probioticele sunt bacterii benefice care populează tractul intestinal, iar prebioticele sunt substanțele care „hrănesc” aceste bacterii.

În esență, ambele sunt la fel de importante pentru sistemul digestiv și pentru sănătate, în ansamblu. Atât probioticele, cât și prebioticele sunt disponibile sub formă de suplimente alimentare, dar ni le putem asigura dintr-o varietate de surse alimentare.

Care este diferența dintre preobiotice și probiotice

Probioticele reprezintă microorganisme vii care colonizează intestinul, cavitatea bucală, tractul urogenital și pielea. Pe de altă parte, prebioticele nu sunt organisme vii, însă reprezintă hrana acestora (substratul lor nutritiv). Acestea reprezintă compuși alimentari care hrănesc bacteriile benefice din intestin asigurând multiplicarea lor și, implicit, sănătatea florei intestinale.

Sănătatea noastră generală depinde într-o mare măsură de ceea ce poartă numele de microbiom sau microbiotă intestinală. Microbiomul este alcătuit din peste 1.000 de specii diferite de microorganisme vii, bacterii în mare parte, care ne influențează sănătatea încă de la naștere, în diferite moduri.

Cu cât varietatea microorganismelor este mai mare, cu atât microbiota este mai benefică pentru sănătate, iar aici intervin probioticele. Când sunt administrate în cantități adecvate, microorganismele vii aduc numeroase beneficii pentru sănătate. Consumate într-o cantitate optimă, probioticele pot să asigure echilibrul microbiomului intestinal.

Pe de altă parte, privind preobioticele, chiar numele acestora oferă un indiciu cu privire la rolul în organism: favorizează dezvoltarea bacteriilor „prietenoase” din intestin. Aceste bacterii se hrănesc cu reziduurile din hrana pe care o consumăm, alimente nedigerabile pe care le transformă în nutrienți necesari pentru propria dietă.

Substanțele nedigerabile considerate prebiotice sunt anumite tipuri de carbohidrați, în mare parte, fibre. Ele nu sunt digerate în tractul digestiv superior și ajung nemodificate în intestinul gros. Aici, ele sunt fermentate de bacteriile sănătoase, cum ar fi bifidobacteriile și lactobacilii.

Prin acest mecanism, prebioticele stimulează atât creșterea, cât și activitatea bacteriilor benefice din intestin. Ele contribuie astfel la menținerea unui microbiom intestinal echilibrat.

Din ce alimente le putem lua

Probioticele există în mod natural în intestin și nu avem neapărat nevoie să consumăm alimente sau suplimente alimentare pentru a beneficia de ele. Dar, dacă vrem să ne îmbunătățim digestia și starea generală de sănătate, putem veni în ajutorul microbiomului intestinal cu surse suplimentare de bacterii „prietenoase”.

Pe piață există o varietate largă de suplimente alimentare care promit echilibrarea florei intestinale, dar există multe alimente la îndemână care acționează în același mod.

Cele mai bune surse alimentare de probiotice sunt:

• chefirul;
• iaurtul;
• laptele bătut;
• brânza nepasteurizată;
• murăturile;
• oțetul de mere;
• kimchi (o mâncare tradițională coreeană comercializată și în România);
• kombucha (o băutură ușor alcoolizată și efervescentă originară din China);

Există mai multe tipuri de prebiotice, pe care ni le putem asigura din surse alimentare diferite. Cele mai imporante prebiotice sunt:

• oligofructoza, un tip de carbohidrați care se găsesc în alimente precum bananele, ceapa, usturoiul, sparanghelul, sfecla și anghinarea;
• inulina, o fibră solubilă care se găsește în concentrație mare în rădăcinile unor plante, cum ar fi cicoarea și păpădia, dar și în usturoi, praz, asparagus, tărâțe de grâu și chiar banane în cantitate mai mică;
• galactooligozaharidele sunt carbohidrați prezenți în mod natural în laptele matern, dar care pot fi obținuți și din unele produse lactate;
• lactuloza, un carbihidrat derivat din lactoză, principalul zahăr din lapte.

Așadar, diferența dintre preobiotice și probiotice este că primele sunt fibre care hrănesc bacteriile vi, în timp ce probioticele sunt chiar bacteriile vii benefice care echilibrează flora intestinală.