Rectificarea bugetară făcută de Bolojan: partidele politice primesc mai mulți bani decât Educația!

Rectificarea bugetară anunțată de Guvernul condus de Ilie Bolojan pentru septembrie 2025 scoate la iveală o realitate șocantă: alocările financiare pentru decontarea cheltuielilor electorale depășesc sumele direcționate către Ministerul Educației și Cercetării.

Concret, potrivit notei de fundamentare a proiectului de ordonanță de urgență, Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) primește o suplimentare de 169 de milioane de lei, bani destinați rambursării costurilor partidelor pentru campania prezidențială din acest an. În paralel, Ministerul Educației și Cercetării (MEC) beneficiază de doar 140,5 milioane de lei în plus.

Partidele politice primesc mai mulți bani decât Educația!

AEP avea deja un buget de peste 517 milioane de lei pentru finanțarea activității politice. Cu suplimentarea de la rectificare, suma urcă la aproape 685 de milioane de lei în 2025, bani publici direcționați către partidele politice.

11:25, 02 Apr 2026

Vicepremierul României, Oana Gheorghiu, mesaj către clasa politică: „Românii nu se mai mulțumesc cu un kilogram de zahăr înainte de alegeri”

În același timp, școala românească, confruntată cu lipsuri cronice, rămâne la coada priorităților guvernamentale. Deși MEC primește un plus de 140 de milioane de lei, mare parte din bani sunt strict alocați proiectelor finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Nota de fundamentare arată că sumele suplimentare provin în bună parte din realocări și economii obținute prin diminuarea altor capitole, inclusiv fonduri externe nerambursabile (-330 milioane lei), credite rambursabile (-30 milioane lei) și transferuri (-77,6 milioane lei).

Aceasta este prima rectificare bugetară de după intrarea în vigoare a „Legii Bolojan”, legea de austeritate prin care s-au impus reduceri drastice de cheltuieli. Ministerul Educației este printre puținele instituții obligate să limiteze cheltuielile de personal, ceea ce afectează direct cadrele didactice și inspectoratele școlare.

Rectificarea bugetară făcută de Bolojan: Educația rămâne pe planul secund

Documentele oficiale arată că, în timp ce fondurile partidelor cresc, la Educație și Cercetare se înregistrează chiar diminuări: minus 1,3% la creditele bugetare și o reducere de peste 6% la creditele de angajament pentru Cercetare. Practic, în loc să sprijine inovația și dezvoltarea științifică, Guvernul reduce resursele acestui sector.

Discrepanța între alocările bugetare este grăitoare. În timp ce partidele își asigură finanțarea pentru campanii, școlile rămân cu probleme nerezolvate: clădiri degradate, laboratoare insuficient dotate, lipsă de materiale didactice și salarii demotivante pentru profesori.

Cu cele 169 de milioane de lei suplimentate la AEP s-ar fi putut renova zeci de școli fără toalete funcționale, s-ar fi putut achiziționa mii de table interactive sau s-ar fi putut susține burse pentru elevii din medii defavorizate. În schimb, banii merg către rambursarea facturilor de campanie – de la bannere și panouri electorale până la publicitate online.

Rectificarea bugetară arată clar prioritățile Guvernului Bolojan: finanțarea campaniilor politice în detrimentul investițiilor în educație și cercetare. România este, astfel, una dintre puținele țări europene în care cheltuielile electorale depășesc suplimentările alocate școlii.

În timp ce părinții se confruntă cu lipsa locurilor în grădinițe și cu școli unde elevii învață în trei schimburi, Executivul alege să direcționeze mai mulți bani către partide decât către viitorul copiilor.