Reforma sănătății! Noi reguli pentru manageri și șefii de secții. Apar spitalele strategice

Ministerul Sănătății a publicat, miercuri seară, în dezbatere publică ordonanța care prevede modificări în sistemul de sănătate. Ministrul Alexandru Rogobete a anunțat cele mai importante propuneri într-o postare pe Facebook.

Astfel, Ministerul Sănătății vrea ca spitalele să se asocieze între ele „pentru activități medicale comune, cercetare, investiții, dar și achiziții de medicamente și echipamente”. Ordonanța prevede, de asemenea, reguli noi pentru manageri și șefi de secție.

Managerii vor încheia contracte pentru maximum 4 ani

Managerii vor încheia contracte pentru maximum 4 ani și vor fi evaluați anual pe baza unor criterii de performanță. Totodată, șefii de secție, laborator sau servicii medicale vor avea contracte de administrare cu evaluare anuală.Premierul Ilie Bolojan a anunțat în urmă cu aproape o lună că Guvernul pregătește modificări majore în sistemul de sănătate. Prim-ministrul a criticat atunci modul de funcționare al spitalelor, spunând că sunt conduceri de spitale care nu performează, iar cheltuieli salariale sunt disproporționate în raport cu totalul cheltuielilor dintr-un spital. Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat miercuri seara că ordonanța care cuprinde toate aceste modificări este finalizată și a fost publicată în transparență decizională.

„În ultimele zile, m-am consultat cu profesionişti din sănătate, cu sindicatele, cu asociaţiile de pacienţi şi cu experţi din industrie. Toate observaţiile şi propunerile au fost analizate cu seriozitate, pentru ca textul final să răspundă corect nevoilor reale. Nu este vorba despreausteritate, ci despre eficientizarea resurselor şi despre un sistem mai funcţional, mai echitabil şi mai transparent”, a scris ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete, într-o postare pe pagina de Facebook a Ministerului Sănătăţii.

Principalele modificări

Ministerul Sănătății a anunțat care sunt principalele modificări: consorţii medicale pentru servicii mai bune – spitalele vor putea să se asocieze între ele pentru activităţi medicale comune, cercetare, investiţii, dar şi achiziţii de medicamente şi echipamente, iar aceasta înseamnă resurse folosite mai eficient şi servicii mai bune pentru pacienţi, fără competiţii inutile între spitale;

manageri evaluaţi pe performanţă – se introduc „criterii clare de management, indicatori de performanţă relevanţi şi o regândire completă a modului în care se organizează concursul”;

managerii vor încheia contracte de maximum patru ani, evaluate anual pe baza acestor indicatori clari.

„Dacă nu îşi ating obiectivele, contractele încetează”, a precizat ministrul Sănătăţii;

şefi de secţie cu atribuţii clare şi responsabilitate – şefii de secţie, laborator sau servicii medicale vor avea contracte de administrare cu evaluare anuală;

cabinete de familie mai accesibile şi un rol consolidat în sistem – cabinetele de medicină de familie pot înfiinţa cel mult două puncte secundare de lucru, dacă medicul solicitant asigură un program fracţionat de minimum 5 ore pe săptămână, în norma lui de bază sau peste aceasta.

În plus, din 2026, finanţarea medicilor de familie se va baza preponderent pe serviciile efectiv acordate pacienţilor – 80% plată pe serviciu şi doar 20% plată per capita, arată noile prevederi;

valoarea punctului în ambulatoriu creşte la 6,5 lei de la 1 octombrie şi la 8 lei de la 1 ianuarie;

card european de sănătate cu valabilitate extinsă – va fi prelungită valabilitatea cardurilor cu 10 ani de la emitere pentru pensionarii de peste 65 de ani, respectiv pentru copii până la împlinirea vârstei de 18 ani;

finanţare transparentă şi bazată pe performanţă pentru spitale – se introduce o metodologie unitară de alocare a fondurilor, ţinând cont de volumul şi complexitatea cazurilor, de gradul de utilizare a capacităţii şi de eficienţa spitalului;

Ministerul Sănătății a dat asigurări că alocarea fondurilor se va face în baza unei metodologii care va ţine cont de criterii clare şi obiective:

ponderea cheltuielilor de personal în totalul cheltuielilor spitalului;

ponderea influenţelor financiare în veniturile spitalului provenite din contractul cu casa de asigurări de sănătate; ponderea influenţelor financiare în totalul cheltuielilor salariale ale spitalului;

indicatori de activitate şi performanţă medicală, precum volumul şi complexitatea serviciilor oferite, gradul de utilizare a capacităţii spitalului şi eficienţa utilizării resurselor;

raportarea sumelor alocate la disponibilităţile financiare ale Fondului şi la priorităţile strategice stabilite pentru finanţarea sistemului sanitar;

Metodologia include, după caz, mecanisme speciale pentru unităţile care au o activitate complexă sau strategică, precum cele cu programe naţionale de sănătate sau cu rol regional/naţional. Astfel, spitalele cu specific medical complex vor primi fonduri corelate cu gradul de adresabilitate al pacienţilor şi cu nevoile reale de servicii medicale.
Toţi indicatorii vor fi stabiliţi pe baza datelor raportate lunar sau trimestrial de unităţile sanitare, ceea ce asigură transparenţă şi predictibilitate, arată ministrul.

Apar spitalele strategice

Conform ministrului Sănătății, pe lângă aceste criterii se introduce o nouă categorie – spitalele strategice.

Acestea sunt unităţi cu activitate complexă sau rol regional/naţional, inclusiv cu programe naţionale de sănătate, care vor beneficia de mecanisme speciale de alocare a fondurilor.

Scopul este ca aceste spitale să primească finanţare corelată cu complexitatea activităţii şi cu nevoile reale ale pacienţilor, asigurând astfel servicii de calitate pentru cazuri complexe sau critice.