Actualitate

Relațiile dintre români și maghiari, pe un butoi de pulbere. Colonelul SRI (r), Tudor Păcuraru: Sunt imixtiuni străine la mijloc

Publicat: 29 mai 2022

Relațiile dintre România și Ungaria s-au răcit tot mai mult în ultimii ani, iar cele două „tabere” își aruncă săgeți ori de câte ori au ocazia. Cel mai recent eveniment care a stârnit noi tensiuni între români și unguri s-a petrecut sâmbăta trecută, la Alba Iulia, când senatorul PSD Călin Matieș a pus o imagine înrămată cu Avram Iancu, la baza statuii abia dezvelite a principelui maghiar Gábor Bethlen, de Ziua Unităţii Reformate Maghiare, sub privirile „neputincioase” ale președintei Ungariei, Katalin Novak.

Gestul senatorului Călin Matieș a stârnit noi controverse atât în rândul românilor, care și-ar fi dorit ca în locul statuii principelui Bethlen Gabor să fie o statuie a eroului național Avram Iancu, cât și în rândul maghiarilor, care au interpretat inițiativa senatorului ca pe un gest de sfidare. Călin Matieş susține că nu a vrut să lezeze în vreun fel etnicii maghiari, din acest motiv i-a oferit preşedintei Ungariei un buchet de flori şi o cocardă tricoloră, însă și-ar fi dorit ca „în mijlocul cetăţii să fie Avram Iancu” la împlinirea a 150 de ani de la moartea eroului național.

„Vreau să-l pun pe Avram Iancu aici, pentru că sunt 150 de ani (de la moartea sa – n.r.) şi cetatea avea nevoie de Avram Iancu. În mijlocul cetăţii trebuia să fie Avram Iancu”, a spus Călin Matieş, răspunzând unei persoane care l-a acuzat că vrea să provoace circ, că „nu este vorba de circ, este vorba de identitatea naţională”.

O furtună într-un pahar cu apă

Despre acest subiect am discutat cu Tudor Păcuraru, colonel SRI (r) și autorul cărții „Zori însângerate” în care sunt prezentate publicului larg secretele din dosarelor CNSAS cu privire la conflictele interetnice petrecute în România, în perioada 1989-1990.

Colonelul SRI (r), Tudor Păcuraru, susține că gestul senatorului PSD este unul „nelalocul lui”, cu atât mai mult că există anumite imixtiuni străine care încearcă să bage strâmbe între români și maghiari.

„Cu toată sinceritatea, nu îi cunosc activitatea, iar gestul dânsului îl cunosc din presă, deci indirect. Mi se pare că gestul cu fotografia așezată la baza statuii lui Bethlen Gabor este puțin nelalocul lui. Nu știu motivațiile sale, dar ideea de a scoate o statuie și de a o înlocui cu o altă statuie mi se pare cel puțin stranie. Eu aș fi bucuros să le avem pe amândouă. Nu de alta, dar aici în București, de exemplu, multe statui au fost scoase în anii comunismului și prea puține au fost puse la loc după aceea. Dansul are nemulțumiri cu amplasarea și este dreptul dumnealui, însă mi se pare așa o furtună într-un pahar cu apă, se caută nod în papură. Oare nu avem altceva mai bun de făcut în aceste momente? Dacă a ajuns la concluzia că se încearcă o provocare, de ce toarnă gaz pe foc pentru că și dânsul face niște gesturi destul de controversate. Ce facem? Unde ajungem? De 30 de ani ne străduim să refacem relațiile dintre comunitatea românească și cea maghiară din Ardeal, acum să mergem după fente care, de altfel, sunt comandate de peste hotare. Sincer nu am niciun fel de dovezi nu am date dar mie nu mi se pare că atitudinea asta este lipsită de imixtiuni din străinătate care nu sunt nici românești, nici ungurești. Eu mă uit și îmi pun întrebarea aceea veche, latinească: Cui prodest? Cui îi aduce beneficii ca două țări NATO, vecine, iarăși au fricțiuni? Știm noi cui, numai că vedeți nu am dovezi ca să spun cui îi aduce beneficii.”

Tudor Păcuraru a făcut o comparație între situația actuală de acum 30 de ani, când Uniunea Sovietică a reușit să destabilizeze pacea dintre români și unguri, generând sângeroasele conflicte interetnice.

„Din documente rezultă că incidentele din primăvara anului 1990 au fost puse la punct de interese străine care nu sunt nici maghiare, nici române și care au acționat și împotriva unora și împotriva altora. Am avut nevoie de 30 de ani ca să astupăm această favie, iar acum vin alții și bagă ranga din nou. Rolurile sunt diferite, însă întotdeauna a existat o politică imperială a Uniunii Sovietice, care am mizat pe dezbinarea românilor față de unguri, a ungurilor față de români. Asta mă face să mă uit cu o foarte mare precauție la asemenea fenomene care revin în actualitate când le credeam de domeniul arhivei.”, a adăugat Tudor Păcuraru.

Tensiunile dintre români și unguri

Între cele două tabere au avut loc mai multe tensiuni imediat după ce conflictul din Ucraina a luat amploare. Mai exact, la începutul lunii martie, o parte dintre membrii naționalei de hochei a României au rămas pe gheață și ar fi intonat imnul Ținutului Secuiesc, la sfârșitul partidei Ungaria-România de la Campionatul mondial de la Liubliana. Incidentul a pus pe jar clasa politică românească, cu atât mai mult că imnul național al României a lipsit.

Un alt eveniment recent care a generat tensiuni a fost premierea cei doi secui condamnați pentru terorism, István Beke și Zoltan Szőcs, după ce au fost acuzați că au încercat să detoneze o bombă la parada de Ziua Națională a României. Ceremonia a avut loc la Târgu Secuiesc, iar cei doi au primit premii din partea unei asociații din Ungaria pentru că „au luptat pentru autonomia Ținutului Secuiesc”. Mai mulți parlamentari UDMR au luat parte la eveniment și și-au arătat sprijinul și apreciera față de cei doi maghiari.

„E foarte trist dacă niște persoane condamnate penal pentru acte de terorism, fiindcă asta a fost condamnarea, sunt premiate pentru că ar fi luptat pentru o comunitate. Asta umbrește, zic eu, renumele acelei comunități care nu are de-a face cu astfel de lucruri.”, a afirmat Tudor Păcuraru.

Cât despre politicienii care au luat parte la eveniment, Tudor Păcuraru a afirmat următoarele: „Este un gest regretabil. Dragii de ei au tot dreptul să participe la orice doresc, dar nu cred că este o decizie înțeleaptă față de electoratul dumnealor. În sfârșit, sunt multe ispite și una dintre ele este să o iei pe cale aceea urâtă a confruntării. Vai ce bucurie le face la unii care nu sunt nici unguri nici români.”

Întrebat dacă există șansa generării unei situații similare cu cea din anul 1990, când au avut loc o serie de conflicte interetnice, Tudor Păcuraru a afirmat că ceea ce se întâmplat la începutul anului 1990 a fost în situația în care Ungaria și România de abia ieșeau din epoca comunistă.

„Nu mai suntem în aceeași situație de blackout informațional în care să nu știm de niciunele și să putem fi manipulați. Ceea ce se întâmplat la începutul anului 1990 a fost în situația în care Ungaria și România de abia ieșeau din epoca comunistă, unde luai de bun tot ce se scria la ziar. Acum oamenii au totuși o gândire critică, au început să vadă lumea, nu mai pot fi păcăliți.”

Sursa: gazetadecluj.ro




Adauga un comentariu