Local

Resursele energetice din România devin tot mai importante pe piața regională din Europa. Țara noastră va produce cu o treime mai multă energie nucleară

Publicat: 31 oct. 2020
Strategia Energetică a României 2019-2030 urmărește dezvoltarea sectorului energetic nuclear din țara noastră
La CET Iași, producția de energie se bazează pe resursele primare

Aportul energetic al României pe piețele regionale și europene a crescut prin valorificarea resurselor energetice primare naționale și urmărește majorarea producției cu o treime în următorii ani. Strategia energetică a României 2019-2030, cu perspectiva anului 2050, urmărește tocmai modernizarea sistemului energetic care este legat de creșterea calității vieții și grija pentru mediul înconjurător

„Strategia Energetică a României 2019-2030, cu perspectiva anului 2050” este un document care definește viziunea și stabilește obiectivele fundamentale ale procesului de dezvoltare a sectorului energetic din țara noastră. De asemenea, strategia indică reperele naționale, europene și globale care influențează și determină politicile și deciziile din domeniul energetic.
România are resursele necesare creșterii sistemului energetic, iar acesta trebuie să fie pregătit să susțină dezvoltarea industriei și a agriculturii, a economiei în ansamblul său, precum și îmbunătățirea calității vieții atât în mediul urban, cât și în mediul rural.

Conform strategiei, aceste investiții vor produce modificări de substanță și vor dinamiza întregul sector. Prin Strategia Energetică a României, sunt considerate investiții strategice de interes național următoarele obiective: Finalizarea Grupurilor 3 și 4 de la CNE Cernavodă; Realizarea Hidrocentralei cu Acumulare prin Pompaj de la Tarnița-Lăpuștești; Realizarea Grupului de 600 MW de la Rovinari; Realizarea Complexului Hidrotehnic Turnu-Măgurele-Nicopole.

Producția de energie din surse primare va crește cu 37 de procente în România

Mai mult, Strategia Energetică stabilește faptul că România își va menține poziția de producător de energie în regiune și va avea un rol activ și important în gestionarea situațiilor de stres la nivel regional.

„În anul 2016, a fost realizat un studiu complex de modelare macroeconomică, cu simularea și compararea a numeroase scenarii de dezvoltare. Pentru anul 2030, rezultatele modelării în Scenariul Optim ales (coroborând datele anului 2017, obiectivele Strategiei Energetice și obiectivele de investiții strategice) arată o creștere a producției de energie din surse nucleare de la 17,4 TWh în 2030, la 23,2 TWh în 2035. O creștere la 29 TWh va fi înregistrată pe total surse regenerabile, reprezentând o pondere de 37,6 procente din totalul surselor de energie primară care vor alcătui mixul energetic în anul 2030. Energia produsă din cărbune va înregistra 15,8 TWh și va avea o pondere de 20,6 procente. O creștere de 1,9 la sută va înregistra producția de energie electrică din hidrocarburi, circa 14,5 TWh”, se menționează în Strategia Energetică a României 2019-2030, cu perspectiva anului 2050.

România pariază pe energia nucleară în locul lignitului pentru a avea independență energetică

Din 1990 si până în prezent, rând pe rând, au fost închise mai multe capacități de exploatare a resurselor energetice primare, precum și de producere a energiei electrice și termice. Motivele principale al acestor închideri sunt legate de reducerea generală a activității economice, de gradul redus de rentabilitate sau de neadaptarea la noile norme de mediu. În cazul Iașului însă, sistemul de termoficare centralizat operat în prezent de Veolia Energie a fost modernizat.
Pentru a-și păstra locul în mixul energiei electrice, costul lignitului trebuie să fie cât mai scăzut, iar consumul propriu tehnologic al grupurilor energetice trebuie redus. Proiecțiile de preț pentru energia electrică indică păstrarea competitivității lignitului în mixul de energie electrică, la un nivel asemănător celui din prezent, cel puțin până în anul 2025, iar din acest motiv se insistă pe energia nucleară.

„Energia nucleară, sursa de energie cu emisii reduse de carbon, are o pondere semnificativă în totalul producției naționale de energie electrică – circa 18 la sută, și reprezintă o componentă de bază a mixului energetic din România. Energia nucleară din România este susținută de resurse și infrastructura internă ce acoperă întreg ciclul deschis de combustibil nuclear; practic, România are un grad ridicat de independență în producerea de energie nucleară”, se mai menționează în Strategia Energetică a României 2019-2030, cu perspectiva anului 2050.





Adauga un comentariu