Resursele României, pe mâna investitorilor străini. Istoria se repetă: aurul din Munții Metaliferi, scos la vânzare cu acordul Guvernului ilegal

În timp ce românii se confruntă cu taxe mai mari, prețuri în creștere și promisiuni politice fără acoperire, resursele naturale ale țării continuă să fie puse pe tavă investitorilor străini. Un proiect minier de proporții uriașe, evaluat la aproximativ un miliard de dolari și care vizează exploatarea a peste 80 de tone de aur în Munții Metaliferi, a primit aviz de mediu chiar la finalul anului 2025, în condiții care ridică serioase semne de întrebare.

Pe 30 decembrie 2025, în penultima zi lucrătoare a anului, Agenția pentru Protecția Mediului Hunedoara a emis avizul de mediu pentru proiectul minier din comuna Certeju de Sus, județul Hunedoara, inițiat de compania Deva Gold SA. Momentul ales pentru această decizie alimentează suspiciunile legate de lipsa de transparență și de graba cu care autoritățile par să rezolve interesele marilor investitori, nu pe cele ale cetățenilor.

Citește și: Mina de aur din România va fi exploatată de o firmă din Canada fără experiență! Redevențe de 5%, o bătaie de joc

Aurul din România, vândut cu acordul Guvernului ilegal

Un aspect esențial este că proiectul nu mai are, din ianuarie 2025, licență de concesiune valabilă. Cu toate acestea, statul român pare dispus să meargă mai departe, ignorând propriile reguli. Deva Gold SA a dat în judecată ANRM și Guvernul României pentru prelungirea licenței, iar Curtea de Apel Alba Iulia urmează să judece cazul pe 9 februarie 2026. Cu toate acestea, avizul de mediu a fost deja emis, într-un demers interpretat de organizațiile civice ca o încercare de a forța mâna justiției.

Între timp, compania canadiană Eldorado Gold, fostul acționar majoritar, s-a retras strategic, vânzând participația către fondul de investiții Varvara Development Group, pentru 30 de milioane de dolari. Aurul rămâne în pământul României, dar controlul asupra lui se mută din nou peste graniță, în timp ce statul român rămâne spectator.

Raportul de mediu susține că exploatarea se va face prin metoda flotației, fără menționarea utilizării cianurii, și promite „dezvoltare durabilă” și „impact redus asupra mediului”. Sunt enumerate condiții stricte: stații de epurare pentru ape acide, reducerea prafului, utilaje nepoluante și benzi transportoare închise. Pe hârtie, totul arată impecabil. În realitate, românii au mai auzit aceste promisiuni.

Aur mult, beneficii puține pentru români

Zăcământul de la Certej ar conține aproximativ 83 de tone de aur și până la 500 de tone de argint, iar exploatarea ar urma să se întindă pe 245 de hectare, cu depozite de steril pe alte 73 de hectare. Vorbim despre o amprentă masivă asupra mediului, într-o zonă cu un trecut dureros, marcat de tragedia din 1971, când ruperea unui dig de decantare a dus la moartea a cel puțin 89 de oameni.

Organizațiile Declic și Mining Watch România acuză deschis autoritățile de abuz.

„Este imposibil să avizezi un proiect minier în lipsa unei licențe valabile. Este un act de o gravitate extremă”, avertizează Roxana Pencea-Brădățan.

Avocata Declic, Roxana Mândruțiu, subliniază că un astfel de demers subminează însăși ideea de protecție a mediului și interes public.

Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a încercat să calmeze spiritele, afirmând că avizul nu permite exploatarea efectivă. Însă pentru mulți români mesajul rămâne același: resursele țării sunt negociate netransparent, în timp ce pierderile de mediu, de suveranitate și de încredere sunt suportate tot de cetățeni.

Pentru mulți, proiectul de la Certej nu este altceva decât o reluare a scenariului Roșia Montană: aurul pleacă, munții rămân mutilați, iar românii sunt din nou cei care au de pierdut.