Revolta tehnocraților

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Când cercetătorii, profesorii universitari și experții cer să preia responsabilitatea conducerii țării, adevărata problemă nu mai este cine va forma viitorul guvern, ci de ce partidele politice au încetat să mai inspire încredere.

Solicitarea adresată președintelui Nicușor Dan de către Asociația Română pentru Cercetări Strategice Avansate, Nanotehnologii și Tehnologii Viitorului, împreună cu alte organizații reunite în Platforma Civică pentru Reconstrucția României, depășește cu mult semnificația unei simple scrisori deschise. În realitate, documentul reprezintă un veritabil vot de blam acordat întregii clase politice. Mesajul este cât se poate de clar: România a ajuns într-un impas economic, financiar și instituțional pe care partidele nu mai sunt capabile să îl gestioneze. Din acest motiv, semnatarii propun constituirea unui guvern de tehnocrați recrutați din mediul academic, din institutele de cercetare, din universități și din marile organizații profesionale. Cu alte cuvinte, se cere transferul responsabilității de la oamenii politici la oamenii competenți.

Faptul că această inițiativă vine din mediul cercetării avansate și al strategiilor de dezvoltare este extrem de semnificativ. Vorbim despre persoane obișnuite să lucreze cu date, prognoze și modele de dezvoltare, nu cu sloganuri electorale și negocieri de culise. Iar concluzia lor este devastatoare: mecanismul politic actual nu mai produce soluții. De aceea, apelul nu trebuie privit ca o simplă propunere administrativă, ci ca expresia unei neîncrederi profunde în capacitatea partidelor de a genera elite capabile să conducă statul.

În acest context, este necesară o precizare importantă. În jurul președintelui Nicușor Dan se discută diverse formule de premier prezentate drept independente sau tehnocrate. Dar faptul că o persoană nu deține în prezent o funcție într-un partid nu o transformă automat într-un tehnocrat. După cum lipsa unui carnet de partid nu garantează independența. Un tehnocrat este un specialist validat prin performanțe profesionale incontestabile într-un domeniu esențial pentru administrarea statului. Un independent este o persoană care nu datorează ascensiunea sa unor structuri politice și nu reprezintă interesele acestora. Din această perspectivă, oferta care se conturează astăzi la Cotroceni nu pare să răspundă cererii formulate de mediul științific. Dimpotrivă, ea riscă să reprezinte încă o încercare de a schimba ambalajul fără a schimba produsul.

Semnatarii nu cer un premier acceptat de partide, negociat de partide sau tolerat de partide. Ei solicită un premier și o echipă guvernamentală provenite din zona expertizei autentice, din afara circuitului politic tradițional. Aceasta este diferența fundamentală. România nu traversează o criză de persoane, ci o criză de sistem. De peste trei decenii, partidele își împart ministerele, ministerele își împart agențiile, iar agențiile își împart companiile de stat. Funcțiile sunt distribuite pe criterii de fidelitate politică, în timp ce competența rămâne adesea pe plan secund.

Rezultatele se văd cu ochiul liber. România continuă să exporte inteligență și să importe soluții. Cercetătorii români sunt apreciați în laboratoare și universități din străinătate, în timp ce administrația publică se confruntă cu un deficit cronic de profesionalism. Universitățile produc specialiști pe care statul nu știe sau nu dorește să îi valorifice. În aceste condiții, apelul adresat lui Nicușor Dan capătă o semnificație care depășește cu mult tema formării unui nou cabinet. El reprezintă o revoltă a competenței împotriva mediocrității instituționalizate și o contestare directă a monopolului exercitat de partide asupra conducerii statului.

Poate că această propunere va fi ignorată. Poate că negocierile politice vor continua în formula bine cunoscută a împărțirii funcțiilor și portofoliilor. Dar semnalul transmis este unul extrem de grav pentru întreaga clasă politică. Nu pentru că cineva cere un guvern de tehnocrați, ci pentru că tot mai mulți oameni ajung la concluzia că soluțiile pentru România nu mai pot veni de la cei care au creat problemele. Iar atunci când elitele academice, cercetătorii și profesioniștii încep să ceară deschis preluarea responsabilității guvernării, înseamnă că neîncrederea în sistemul politic a atins un nivel fără precedent. Aceasta este adevărata semnificație a documentului transmis la Cotroceni: nu o simplă propunere de guvern, ci începutul unei revolte a tehnocraților.