România așteaptă verdictul S&P. Țara este la un pas de categoria „junk”. Ce se întâmplă cu ratingul României

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

România află vineri, 2 octombrie 2026, dacă își păstrează ratingul suveran acordat de S&P Global Ratings. Țara are în prezent calificativul BBB-/A-3, cu perspectivă negativă, ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor. O eventuală coborâre cu o treaptă ar duce România în categoria speculativă, cunoscută drept „junk”.

Decizia vine într-un moment dificil pentru economia românească. Deficitul bugetar s-a redus în acest an, însă criza politică s-a prelungit, iar formarea unui nou Guvern nu a fost încă finalizată. Pentru agenția de rating, important este dacă autoritățile vor putea continua măsurile de reducere a deficitului și în următorii ani.

De ce este atât de important ratingul României

Ratingul acordat de agențiile internaționale arată, în esență, cum este evaluat riscul asociat împrumuturilor unui stat. România se află acum chiar la limita inferioară a categoriei „investment grade”.

19:21, 18 Sep 2026

România se apropie de categoria ”junk” dacă blocajul politic persistă

S&P a menținut în aprilie calificativul BBB-/A-3 și perspectiva negativă. Agenția a arătat atunci că o abatere importantă de la planul de consolidare fiscală ar putea duce la o retrogradare.

Evaluarea de vineri are loc după ce, în vară, și Fitch a păstrat România la BBB-, iar Moody’s a menținut țara în categoria investițională, tot cu perspectivă negativă. Astfel, toate cele trei mari agenții plasează România la limita inferioară a categoriei recomandate investițiilor.

În cazul S&P, presiunea este accentuată de situația politică. Tentativa de formare a Cabinetului condus de Siegfried Mureșan a eșuat în Parlament, ceea ce a prelungit perioada de instabilitate politică. Reuters notează că această situație a venit chiar înaintea evaluării S&P și a fost urmărită de piețele financiare.

Deficitul a scăzut, dar datoria și dobânzile rămân probleme

România are însă și argumente pe care autoritățile le prezintă agenției de rating. Deficitul bugetului general consolidat a coborât la 2,89% din PIB în primele opt luni ale anului, de la 4,51% în aceeași perioadă din 2025.

Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, spune că România trebuie să continue această direcție și că discuțiile cu S&P au oferit autorităților posibilitatea de a prezenta datele privind execuția bugetară.

„Am mare încredere, au fost discuții intensive cu Standard & Poor’s. Atârnă destul de greu incertitudinea politică, dar avem și argumente solide legate de execuție”, a declarat Alexandru Nazare.

Nazare a susținut că deficitul de cash estimat pentru acest an este de 6,2% din PIB, iar cel calculat potrivit metodologiei europene este estimat la 6%.

În același timp, costurile cu dobânzile au crescut puternic. În primele șapte luni din 2026, statul a plătit peste 40 de miliarde de lei numai pentru dobânzi, în creștere față de perioada similară a anului trecut.

Viceguvernatorul BNR Cosmin Marinescu a atras atenția asupra vitezei de creștere a datoriei publice.

„Ceea ce este îngrijorător în cazul României este viteza acumulării datoriei în ultimii ani, când rata de creștere a fost de trei ori mai mare decât în perioada de dinaintea pandemiei”, a declarat Marinescu.

Costurile cu dobânzile sunt estimate la aproximativ 3% din PIB.

„Cheltuim mai mult cu dobânzile decât ținta de deficit pe care încercăm să o atingem”, a explicat Marinescu.

Ce ar putea însemna o retrogradare

O eventuală trecere sub nivelul „investment grade” ar putea crește costurile la care România se împrumută. Unele fonduri de investiții au reguli care le limitează posibilitatea de a deține obligațiuni emise de state cu rating speculativ. Într-un asemenea scenariu, cererea pentru titlurile românești ar putea fi afectată.

Economistul Silviu Gresoi explică faptul că efectele nu s-ar opri la finanțarea statului.

„România se află deja la limita inferioară a categoriei recomandate investițiilor, cu rating BBB-. Menținerea acestuia ar evita o presiune suplimentară asupra economiei, dar nu ar rezolva problemele structurale. În primele șapte luni din 2026, statul a plătit peste 40 de miliarde de lei doar pe dobânzi, cu 26,5% mai mult decât anul trecut. O retrogradare ar putea scumpi și mai mult împrumuturile, ar pune presiune pe leu și, gradual, pe costul creditării populației și companiilor. Problema nu este doar cât ne împrumutăm, ci cât ajungem să plătim pentru fiecare leu împrumutat”, a declarat Silviu Gresoi.

Economistul Claudiu Trandafir atrage însă atenția că o eventuală retrogradare nu ar însemna că ratele românilor cresc automat a doua zi.

„Ratingul de țară pare, la prima vedere, o informație care nu are nicio legătură cu rata unui român la bancă. În realitate, ambele pornesc de la același lucru: prețul riscului. Cu cât o țară este percepută ca fiind mai riscantă, cu atât finanțarea ei devine mai scumpă, iar când statul se finanțează mai scump, presiunea se poate transmite în timp către costul banilor din întreaga economie”, a adăugat Trandafir.

Decizia S&P este așteptată vineri seară. Ora exactă nu este anunțată oficial de agenție, însă la precedenta evaluare programată din aprilie comunicatul a fost publicat în jurul orei 23:00, ora României.