România cere întărirea prezenței militare NATO pe teritoriul său după seria de incidente cu drone

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Consiliul Suprem de Apărare a Țării a stabilit, în ședința de la Palatul Cotroceni, direcțiile majore pe care România le va susține la summitul NATO programat la Ankara în perioada 7–8 iulie 2026. Printre priorități se află solicitarea ca Alianța să trateze cu maximă atenție incidentele implicând drone și să consolideze prezența militară în regiune, inclusiv pe teritoriul românesc.

În documentele aprobate de CSAT se subliniază necesitatea unei posturi ferme de descurajare și apărare, în contextul riscurilor de securitate din zona Mării Negre și al războiului din Ucraina, care continuă să influențeze echilibrul regional.

Contribuția României la misiuni externe în 2027

În cadrul aceleiași ședințe, membrii Consiliului au aprobat și structura forțelor armate care ar putea fi puse la dispoziție pentru misiuni internaționale în anul 2027. Armata României ar urma să poată trimite sau menține în pregătire peste 5.300 de militari și personal civil.

Dintre aceștia, aproximativ 2.800 ar urma să participe efectiv la operațiuni externe, în timp ce restul ar fi menținuți în rezervă operațională sau în structuri de sprijin, pregătiți pentru eventuale dislocări rapide.

Și Ministerul Afacerilor Interne va contribui cu peste 2.600 de efective, dintre care o parte redusă ar urma să fie trimisă în afara țării, restul fiind păstrat în stare de disponibilitate.

CSAT a discutat și extinderea participării României la inițiativele navale din Marea Neagră, inclusiv consolidarea grupului de luptă pentru contramăsuri împotriva minelor maritime, cunoscut sub denumirea MCM BLACK SEA. Proiectul, lansat împreună cu Turcia și Bulgaria, este considerat esențial pentru securitatea rutelor comerciale și protecția infrastructurii submarine critice.

România a solicitat întărirea rolului său în această structură începând cu 2027, inclusiv în zona de comandă.

Alertă instituțională: situația ROMATSA, risc strategic

Unul dintre cele mai sensibile puncte ale ședinței a vizat situația ROMATSA, furnizorul unic de servicii de navigație aeriană din România. Contextul este generat de o decizie a Curții de Apel București din 2026, care a suspendat temporar certificatul de funcționare al instituției, în urma unui litigiu privind presupuse discriminări la angajare.

Deși hotărârea nu este definitivă, CSAT avertizează că o eventuală disfuncționalitate a ROMATSA ar putea crea vulnerabilități majore în securitatea națională, afectând controlul spațiului aerian și operațiunile NATO din regiune.

În analiza prezentată, sunt menționate și posibile efecte în lanț: perturbarea traficului aerian civil și militar, afectarea rutelor comerciale și logistice și diminuarea credibilității României în arhitectura europeană de control aerian.

În acest context, CSAT a cerut Guvernului și instituțiilor competente să identifice rapid soluții pentru garantarea continuității serviciilor de navigație aeriană.

Ședința CSAT a inclus și alte teme de securitate națională, însă principalele decizii au vizat poziționarea României la NATO, contribuțiile militare externe și gestionarea unor riscuri interne cu potențial strategic.