România devine țara unde drogurile la volan „nu reprezintă chiar 100% un pericol”, spune un avocat

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Avocatul Adrian Cuculis spune, în urma deciziei Instanței Supreme privind consumul de droguri la volan, că România devine țara unde drogurile la volan „nu reprezintă chiar 100% un pericol”.

„România devine astfel țara unde drogurile la volan nu reprezintă chiar 100% un pericol și nu în mod automat dacă ai concentrație de substanțe interize în sânge devii automat infractor. Trebuie precizat că în urma deciziei vor fi clasate probabil sute/mii de dosare și redeschise altele tot într-un număr la fel de mare”, avertizează Cuculis, conform Mediafax.

În cazul infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influenţa substanţelor psihoactive, prevăzută de art. 336 alin. (2) din Codul penal, pentru realizarea condiţiei esenţiale ataşată elementului material al laturii obiective, aceea ca inculpatul să se fi aflat sub influenţa unor substanţe psihoactive, este necesar să se constate atât prezenţa în probele biologice a substanţei psihoactive, cât şi aptitudinea acesteia de a putea determina afectarea capacităţii de a conduce a autorului faptei.

Decizia de luni a Instanței Supreme este obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României.

ÎCCJ pune prag la infracțiunea de conducere a unui autovehicul sub influenţa drogurilor

Înalta Curte de Casație și justiție (ICCJ) a pus prag la consumul de droguri la volan ca în cazul alcoolului. Decizia spune pe înțelesul tuturor că nu e de ajuns ca șoferul să fie găsit drogat. Ca polițiștii să îi facă dosar penal trebuie sa se stabilească și o concentrație în organism capabilă să îi afecteze aptitudea de a conduce.

„În cazul infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influenţa substanţelor psihoactive, prevăzută de art. 336 alin. (2) din Codul penal, pentru realizarea cerinţei esenţiale preexistente ca inculpatul să se fi aflat sub influenţa unor substanţe psihoactive este suficient să se constate prezenţa în probele biologice a substanţei psihoactive, indiferent de concentraţia acesteia, influenţa asupra capacităţii de a conduce fiind prezumată absolut ori dacă această prezumţie este una relativă, putând fi combătută prin mijloace de probă ştiinţifice potrivit cărora, în ciuda prezenţei substanţelor psihoactive într-o concentraţie minimală, persoana nu se află sub influenţa substanţelor psihoactive, cu afectarea capacităţii de a conduce autovehicule pe drumurile publice?”„Dacă dispoziţia “aflată sub influenţa unor substanţe psihoactive”, din cuprinsul infracţiunii prevăzute de art. 336 alin. (2) din Codul penal se referă la o persoană care a consumat substanţe psihoactive sau la o persoană a cărei capacitate de a conduce un vehicul (pentru care legea prevede obligativitatea deţinerii permisului de conducere) este alterată în urma consumului de substanţe psihoactive şi stabileşte următoarele:

În cazul infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influenţa substanţelor psihoactive, prevăzută de art. 336 alin. (2) din Codul penal, pentru realizarea condiţiei esenţiale ataşată elementului material al laturii obiective, aceea ca inculpatul să se fi aflat sub influenţa unor substanţe psihoactive, este necesar să se constate atât prezenţa în probele biologice a substanţei psihoactive, cât şi aptitudinea acesteia de a putea determina afectarea capacităţii de a conduce a autorului faptei.

Obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit art. 477 alin. (3) din Codul de procedură penală”, se precizează în decizia ICCJ.