România în pragul crizei pensionarilor. Tot mai mulți vârstnici se reangajează din lipsă de bani

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

În 2024, România avea 4,9 milioane de pensionari, iar pensia medie lunară a ajuns la 2.581 lei, marcând o creștere semnificativă de 22,1% față de anul precedent, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS).

Cu toate acestea, raportul dintre pensia netă și salariul mediu rămâne la un nivel de aproximativ 54%, reflectând realitatea financiară dificilă a vârstnicilor.

România, o țară cu mai mulți pensionari decât angajați în unele județe

Un aspect alarmant este raportul dintre numărul pensionarilor și cel al salariaților, care la nivel național este de 8 pensionari la 10 angajați. Însă, există discrepanțe majore între județe. Bucureștiul și Ilfovul au un raport favorabil, de doar 4 pensionari la 10 salariați, în timp ce în județele Vaslui și Teleorman situația este critică, cu 14 și, respectiv, 15 pensionari la fiecare 10 angajați.

Această diferență subliniază provocările demografice și economice ale unor județe în care populația activă este tot mai redusă, iar povara sistemului de pensii devine tot mai mare.

Pensia medie lunară variază semnificativ în funcție de județ. Cele mai mici pensii se înregistrează în:

• Botoșani – 1.946 lei
• Vrancea – 1.969 lei
• Giurgiu – 1.976 lei
• Vaslui – 1.998 lei

În schimb, pensionarii din județele Hunedoara, București, Gorj și Brașov beneficiază de cele mai mari pensii:

• Hunedoara – 3.197 lei
• București – 3.115 lei
• Gorj – 2.896 lei
• Brașov – 2.892 lei

Diferența dintre județele cu cele mai mari și cele mai mici pensii ajunge astfel la 1.251 lei, semn al unor inegalități economice regionale semnificative.

România, printre țările cu cel mai mare risc de colaps al sistemului de pensii

Un raport European Pensions avertizează că România și Ungaria vor fi printre statele cele mai afectate de criza demografică până în 2060, cu rate de dependență a pensionarilor de peste 90%. Această prognoză subliniază presiunea tot mai mare asupra sistemului de pensii, în condițiile în care populația activă scade constant.

Vârsta medie la pensionare a fost de 59,5 ani, cu 0,8 ani mai mare pentru bărbați decât pentru femei și cu 0,5 ani mai ridicată în mediul rural comparativ cu mediul urban. Totodată, femeile tind să iasă la pensie anticipat într-o proporție mai mare decât bărbații: una din cinci femei s-a pensionat anticipat, față de un bărbat din șapte.

În ciuda pensionării, mulți vârstnici aleg să continue să muncească. În primele șase luni după încasarea primei pensii, aproximativ 20.600 de pensionari și-au păstrat locul de muncă, iar peste 25.000 s-au reangajat part-time.

Motivul principal? Lipsa banilor. 54,3% dintre pensionarii care au continuat să lucreze au declarat că au nevoie de un venit suplimentar, în timp ce 23,7% au spus că vor să se simtă utili. În plus, 45.000 de pensionari care inițial au încetat să lucreze la momentul pensionării au revenit ulterior pe piața muncii.

Diferențe între bărbați și femei: cine revine mai des la muncă și de ce

Bărbații revin în câmpul muncii mai des decât femeile, iar principalul motiv invocat de ei este nevoia financiară. În schimb, femeile pun mai mult accent pe integrarea socială și dorința de a rămâne active.

În mod surprinzător, mai mulți bărbați decât femei se pensionează înainte de vârsta de 55 de ani, ceea ce ridică întrebări asupra sustenabilității financiare pe termen lung a acestora.

Deși pensiile au crescut în 2024, discrepanțele regionale și presiunea economică asupra sistemului de pensii continuă să fie provocări majore. În contextul unei îmbătrâniri accelerate a populației și a unui număr tot mai mic de angajați care contribuie la buget, România trebuie să găsească soluții urgente pentru a evita un colaps al sistemului de pensii în deceniile următoare.