Documentul care a inflamat spațiul public recent, prezentat drept un „raport al Congresului SUA” privind anularea turului al doilea al alegerilor prezidențiale din România (2024), este în realitate o piesă de dezinformare tehnică.
O analiză publicată de Remus Ștefureac, directorul INSCOP, pe informat.ro, arată că documentul nu are nicio valoare oficială bipartizană sau instituțională.
Eroarea de atribuire: Staff politic, nu instituție oficială
Conform analizei, raportul este doar un document provizoriu elaborat de consilierii majorității politice din Comisia Juridică a Camerei Reprezentanților, fără a fi votat sau asumat de Congresul federal sau de Senatul SUA.
„Un raport provizoriu și cu informații trunchiate al staffului, adică al consilierilor majorității care lucrează în Comisia Juridică din Camera Reprezentanților, raport care nu a fost asumat bipartizan, în mod formal, de întreaga Comisie Juridică a uneia dintre camerele legislative ale Congresului American, pare a minimaliza influențele maligne, ilegale, care au dus la anularea celui de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale din România din 2024.”
Impactul mediatic: 14 milioane de vizualizări pe o premisă falsă
Deși lipsit de fundament instituțional, documentul a fost preluat masiv de presa mainstream și social media, generând o percepție deformată asupra implicării SUA în validarea alegerilor din România. Datele platformei Newsvibe.ro indică o penetrare fulgerătoare: 14,3 milioane de vizualizări în doar două zile.
Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research, explică natura înșelătoare a acestui demers:
„Așadar, un raport al unor consilieri ai majorității din Comisia Juridică a Camerei Reprezentanților, NU un raport asumat bipartizan de întreaga Comisie, NU un raport preluat de Comisia similară din Senat, NU un raport al Congresului SUA, așa cum au dezinformat deliberat unii politicieni de la noi mai preocupați să-și denigreze în exterior propria țară, unele surse media sau eronat, alte surse media, a dat peste cap viața noastră politică pentru câteva zile. Și NU, nu a fost vreo evaluare oficială a executivului american. E ca și cum consilierii parlamentarilor puterii din Comisia de Politică Externă a Camerei Deputaților ar scrie un raport preliminar pe tema suveranității Danemarcei, raportul cu pricina nu este votat în Comisia de Politică Externă, dar noi ne-am apuca cu toții să țipăm aiurea că Parlamentul României atacă SUA, deși Parlamentul habar nu are de conținutul său, neasumat nici măcar de Comisia în ansamblu, și nici nu ar vota un asemenea raport.”
Percepția românilor asupra dezinformării și influenței externe
Contextul este amplificat de vulnerabilitatea publicului român în fața războiului hibrid. Un sondaj realizat de INSCOP în 2025 arată că majoritatea cetățenilor sunt conștienți de impactul știrilor false asupra democrației.
– 75,9% dintre români cred că opțiunile de vot sunt afectate de dezinformare
– 61,1% consideră că alegerea președintelui este influențată de acțiuni ostile ale altor state.
Când vine vorba de sursele propagandei, românii indică următorii actori:
– Rusia: 45,3%
– China: 11,8%
– SUA: 5,8%
– Uniunea Europeană: 3,6%
Concluzie: Un instrument în relația tensionată SUA-UE
Pe lângă impactul local, documentul a fost folosit pe plan internațional pentru a alimenta narativul tensiunilor dintre Washington și Bruxelles, fiind asociat frecvent cu platforma TikTok și cu actori politici români care contestă deciziile judiciare din 2024.
Analiza subliniază că, deși nu reflectă poziția oficială a executivului american, utilizarea sa a reușit să distorsioneze semnificativ dezbaterea publică.