România nu este pe ‘Lista Neagră’ a lui Trump. Aliații NATO care nu au susținut SUA în războiul din Iran vor fi pedepsiți

Administrația Trump a elaborat un document intern care clasifică membrii NATO în categorii distincte, în funcție de loialitatea arătată față de Washington. Această strategie, descrisă de diplomați drept o listă a „copiilor cuminți și a celor obraznici”, vizează în mod direct sancționarea țărilor care nu și-au arătat suportul pentru războiul din Iran, notează Politico.

Amenințările vor fi puse în practică

Planul a fost finalizat în contextul vizitei șefului NATO, Mark Rutte, la Washington, semnalând intenția clară a Casei Albe de a trece de la amenințări verbale la consecințe geopolitice concrete.

Secretarul Apărării, Pete Hegseth, a explicat clar că relația cu aliații va funcționa de acum înainte ca un parteneriat de tip „serviciu contra serviciu”. Practic, statele care fac eforturi suplimentare vor fi tratate cu prioritate, în timp ce restul vor trebui să suporte consecințele.

Ce pedepse sunt pe listă

Printre pedepsele luate în calcul se numără retragerea trupelor americane, anularea exercițiilor militare comune sau restricționarea vânzărilor de armament.

Deși mutarea trupelor dintr-o țară în alta este un proces costisitor, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Anna Kelly, a declarat că Statele Unite nu vor uita țările care au ales să nu fie alături de ele în momentele critice.

Care este situația României

În această nouă ierarhie a puterii, România și Polonia se conturează ca fiind principalii beneficiari ai bunăvoinței președintelui Trump.

Polonia continuă să fie apreciată pentru investițiile masive în apărare, în timp ce România și-a consolidat statutul de aliat strategic prin deschiderea bazei aeriene Mihail Kogălniceanu pentru operațiunile aeriene americane din Orientul Mijlociu. Aceste state, alături de țările baltice, sunt privite ca piloni de stabilitate care ar putea primi trupele retrase din statele aflate în dizgrație.

Cine este pe Lista Neagră

La polul opus se află puteri europene tradiționale precum Franța, Regatul Unit și Spania, care au respins sau au amânat cererile de asistență ale Statelor Unite.

Spania era deja într-o poziție fragilă după ce a refuzat obiectivul de cheltuieli de 5% din PIB impus de Trump, iar lipsa sprijinului pentru securizarea Strâmtorii Hormuz a adâncit fractura diplomatică.