România, pe drumul cel rău. Va fi mai dificil decât în 2009. Cum se vor descurca românii în astfel de situații

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Antreprenorul Radu Georgescu avertizează că România traversează o criză economică „mult mai complicată decât în 2009”. În timp ce guvernul invocă deficitul bugetar pentru a justifica majorări de taxe, adevărata vulnerabilitate este datoria externă și deficitul de cont curent. Jumătate din datoria publică este denominată în valută, ceea ce face statul dependent de finanțarea internațională. În primele șase luni din 2025, România a adăugat 7 miliarde de euro la datoria externă, echivalentul unui miliard pe lună, o povară pe care o vor suporta cetățenii și generațiile viitoare.

România se împrumută un miliard de euro pe lună iar datoria externă a ajuns la 212 miliarde

Antreprenorul Radu Georgescu a publicat pe Facebook o analiză dură despre starea economiei românești, în care avertizează că situația actuală este „mult mai complicată decât în 2009” și că accentul pus de Guvern pe deficitul bugetar ascunde probleme structurale mult mai grave.

Georgescu atrage atenția că România are o datorie publică de aproximativ 60% din PIB, în timp ce Japonia depășește 250%. Cu toate acestea, în timp ce România se împrumută pe 10 ani la dobânzi de 7,5% – unele dintre cele mai mari din lume –, Japonia plătește doar 1,6%, una dintre cele mai mici rate globale. „Japonezii nu fac magie. Este doar economie”, subliniază antreprenorul.

Deficitul de cont curent, adevărata bombă cu ceas

Cea mai mare problemă a României, spune Georgescu, este deficitul de cont curent: în 2024, acesta a ajuns la 30 de miliarde de euro, ceea ce înseamnă că banii care ies din țară prin importuri depășesc cu mult intrările din exporturi. Prin comparație, Japonia a înregistrat un excedent de 200 de miliarde de euro. „Este mult mai grav decât deficitul bugetar, dar aproape nimeni nu vorbește despre asta”, avertizează el.

România depinde de creditori străini pentru supraviețuire financiară

O altă problemă majoră, spune Georgescu, este structura datoriei publice: jumătate din ea este externă, denominată în euro și dolari, monede pe care România nu le poate emite. Astfel, finanțarea depinde de state și instituții externe. Situația Japoniei este radical diferită: 95% din datoria publică este în yeni, ceea ce îi oferă flexibilitate prin posibilitatea de a tipări monedă națională.

La 30 iunie 2025, datoria externă a României a urcat la 212 miliarde de euro, cu 7 miliarde mai mult doar în primele șase luni ale anului. „România se împrumută lunar cu aproximativ 1 miliard de euro. Acești bani nu vor fi plătiți de guvernanți, ci de noi și de generațiile viitoare”, avertizează Georgescu.