România și Bulgaria, pe marginea colapsului energetic! Rafinăriile Lukoil, amenințate cu închidere din cauza sancțiunilor SUA

România și Bulgaria se află într-o cursă dramatică contra timpului pentru a-și salva rafinăriile petroliere esențiale, amenințate cu închiderea în urma noilor sancțiuni impuse de Statele Unite companiilor rusești Lukoil și Rosneft. Măsurile urmează să intre în vigoare pe 21 noiembrie și ar putea lovi direct în siguranța energetică a celor două state, scrie Politico, citată de Rador Radio România.

Decizia Washingtonului de a pune pe lista neagră giganții energetici ruși a stârnit panică în capitalele europene unde aceste companii operează rafinării strategice. Țările afectate se grăbesc să găsească soluții de urgență pentru a evita o criză de combustibil.

Bulgaria, prima care a reacționat

Vineri, 7 noiembrie, Parlamentul bulgar a adoptat în timp record un proiect de lege care oferă guvernului dreptul de a numi un administrator la uriașa rafinărie Burgas, controlată de Lukoil. Noua lege permite statului să preia conducerea operațională a instalației, să-i aprobe vânzarea și chiar să o naționalizeze dacă situația o impune.

În paralel, Sofia încearcă să obțină și o excepție de la sancțiunile americane. Miza este uriașă: rafinăria Burgas asigură până la 80% din necesarul de combustibil al Bulgariei. Închiderea ei ar lăsa țara fără rezerve până la finalul anului, avertizează experții.

La București, autoritățile încă analizează opțiunile privind rafinăria Petrotel Ploiești, deținută tot de Lukoil. Deocamdată, nu s-a luat o decizie oficială, însă surse guvernamentale citate de Politico afirmă că România ar putea cere o amânare a aplicării sancțiunilor până la stabilirea unei strategii clare.

Naționalizarea rămâne doar o „ultimă soluție”, potrivit oficialilor citați. Totuși, ministrul energiei, Bogdan-Gruia Ivan, susține că guvernul este „pregătit pentru orice scenariu”, subliniind că obiectivul principal este protejarea economiei românești și oprirea oricărei finanțări către Rusia.

Tăcerea Washingtonului și Bruxelles-ului

Trezoreria SUA și Comisia Europeană au refuzat să comenteze pe marginea acestor demersuri, în timp ce piața europeană de energie fierbe. Situația a devenit și mai complicată după ce compania elvețiană Gunvor și-a retras oferta de a cumpăra activele internaționale ale Lukoil, pe fondul presiunilor de la Washington.

Nu doar România și Bulgaria sunt afectate. Germania a obținut deja o derogare de șase luni pentru rafinăria Schwedt, controlată de Rosneft, aflată sub administrare de stat încă din 2022. În același timp, premierul ungar Viktor Orbán s-a deplasat personal la Washington, încercând să obțină o excepție pentru importurile de petrol rusesc destinate Ungariei și Slovaciei.

Noile sancțiuni vin pe fondul tensiunilor crescânde între SUA și Rusia și al frustrării administrației Trump privind lipsa progresului spre un armistițiu în Ucraina. În același timp, Uniunea Europeană accelerează procesul de desprindere completă de energia rusească.

Dacă în Bulgaria o eventuală oprire a rafinăriei Burgas ar provoca un colaps energetic, în România efectele ar fi mai limitate. Petrotel acoperă aproximativ 20% din necesarul de combustibil al țării, iar în cazul unei închideri, specialiștii estimează doar câteva luni de scumpiri moderate, până la stabilirea unor noi surse de aprovizionare.

Totuși, consecințele s-ar putea resimți serios peste Prut. Rafinăria românească exportă produse petroliere în Republica Moldova, iar o oprire ar afecta direct Chișinăul.

„Dacă Moldova va fi lovită, Rusia va profita propagandistic de această criză”, avertizează experta Ana Otilia Nuțu de la Expert Forum.

Guvernul de la Chișinău încearcă deja să preia controlul asupra activelor Lukoil din țară, inclusiv un depozit de combustibil pentru avioane, și a cerut la rândul său Washingtonului o amânare a sancțiunilor.

Probleme uriașe în găsirea cumpărătorilor

Chiar dacă statele ar dori să vândă rafinăriile, procesul este extrem de dificil. Puține companii sunt dispuse să-și asume riscurile juridice și financiare asociate cu sancțiunile, transporturile costisitoare și investițiile necesare pentru modernizare.

În timp ce rafinăria din Burgas ar putea valora 1,5 miliarde de dolari, cea din Ploiești este considerată mai puțin atractivă: are o cifră de afaceri modestă, sub 40 de milioane de euro, și datorii mari. „Petrotel are nevoie de investiții serioase pentru a rămâne competitivă”, subliniază Nuțu.

În Bulgaria, graba cu care a fost votată legea de preluare a rafinăriei, în doar 30 de secunde, a stârnit critici dure din partea opoziției.

„Această lipsă totală de transparență riscă să genereze erori grave și să ducă țara în instanță”, a avertizat parlamentarul Ivailo Mircev, care crede că Lukoil ar putea da Bulgaria în judecată, ceea ce ar transforma o parte din despăgubiri în bani care s-ar întoarce la Moscova.

Experții cer ca orice vânzare sau preluare a rafinăriilor Lukoil să fie coordonată la nivelul Uniunii Europene, pentru a evita tentativele Rusiei de a ocoli sancțiunile.

„Bruxelles-ul trebuie să verifice cu atenție toți potențialii cumpărători, pentru a preveni infiltrarea intereselor rusești”, a declarat ministrul energiei din Lituania.