Românii, incluși într-un top al divorțurilor! Statistici îngrijorătoare în rândul tinerilor!

Românii, incluși într-un top al divorțurilor! Un studiu recent a arătat că România are una dintre cele mai ridicate rate ale divorțului din Europa de Est. Motivele pentru care se destramă familiile din țară sunt diverse, de la bani, infidelitate, certuri sau lipsa comunicării. Au apărut statistici îngrijorătoare în rândul tinerilor!

Românii, incluși într-un top al divorțurilor!

România se află într-un top al țărilor cu cele mai multe divorțuri. Divorțul a devenit o realitate tot mai frecventă în România. Datele Institutului Național de Statistică (INS) arată că, în 2024, peste 28.000 de cupluri au divorțat, în creștere cu aproape 10% față de anul anterior.

Media duratei unei căsnicii înainte de divorț a fost de 11 ani, iar cel mai frecvent motiv invocat a fost „neînțelegerile grave între soți”. Problemele financiare, infidelitatea și presiunea cotidiană rămân în topul motivelor. Însă în ultimii ani, a apărut un nou motiv care duce la destrămarea relațiilor, și anume rețelele sociale. Multe cupluri se destramă pentru că un partener descoperă ceva pe telefonul celuilalt, nu pentru că acel ceva ar fi fost grav în sine, ci pentru că a fost trăit în spațiul public, atrag atenția psihologii. Un studiu realizat de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie în 2023 arăta că aproape 30% dintre români consideră că „Facebook și WhatsApp”, dar și Inteligența Artificială au contribuit la destrămarea relațiilor din jurul lor.

În marile orașe, rata divorțurilor este semnificativ mai mare decât în mediul rural. Bucureștiul, Clujul și Constanța conduc topul separărilor, potrivit datelor Eurostat, cu peste 2,5 divorțuri la mia de locuitori, conform datelor evz.ro. Tot un studiu recent a arătat că divorțurile sunt mai frecvente în rândul tinerilor cu vârsta peste 28 de ani.

Obligatoriu pentru cuplurile care divorțează și au copii

După divorț sau separare, părintele care nu locuiește cu copilul trebuie să contribuie financiar la întreținerea acestuia. Conform legii, această obligație se menține până la împlinirea vârstei de 18 ani sau chiar până la 26 de ani, dacă acel copil continuă studiile. Cuantumul pensiei de întreținere se determină fie ca sumă fixă, fie ca procent din veniturile părintelui debitor. Acest cuantum este stabilit în funcție de nevoile copilului și posibilitățile financiare ale părintelui, dar nu poate depăși anumite limite.

Refuzul de a plăti pensia de întreținere poate atrage sancțiuni severe. Neachitarea acesteia timp de trei luni constituie infracțiunea de abandon de familie, sancționată cu închisoare între șase luni și trei ani sau cu amendă. Acțiunea penală poate fi inițiată doar prin plângere prealabilă făcută de celălalt părinte. Dacă părintele debitor își achită datoriile înaintea finalizării procesului penal, instanța poate dispune amânarea sau suspendarea pedepsei, încurajând soluționarea amiabilă a situației.

Totodată, o modificare legislativă aduce o noutate importantă pentru cuplurile aflate în divorț și pentru copiii lor. Parlamentarii au aprobat introducerea noțiunii de înstrăinare părintească, privită ca o formă de violență psihologică asupra minorilor. Înstrăinarea părintească se referă la situațiile în care un părinte sau un membru al familiei, în mod intenționat, urmărit sau asumat, generează, acceptă sau folosește o situație în care copilul ajunge să manifeste reținere sau ostilitate, nejustificate sau disproporționate, față de oricare dintre părinți. Schimbarea ar trebui să limiteze cazurile în care unul dintre părinți îl denigrează pe celălalt în fața copilului, în încercarea de a-l îndepărta de acesta, mai ales în cazul părinților care divorțează. Cert este că, un raport recent a arătat că România se află în topul țărilor cu cele mai multe divorțuri din Europa de Est.