Românii și securitatea națională: războiul îi îngrijorează, dar nu e principalul pericol

Un nou studiu sociologic realizat de INSCOP Research arată că românii consideră corupția cea mai mare amenințare la adresa securității naționale, depășind teme precum dezinformarea, instabilitatea economică sau chiar riscurile unui conflict militar.

Cercetarea, parte a „Barometrului Securității Naționale”, a fost realizată în lunile februarie-martie 2026, pe un eșantion de 2.200 de respondenți, și reflectă percepțiile populației adulte din România asupra principalelor riscuri interne și externe.

Corupția, percepută drept amenințarea nr. 1

Potrivit datelor, peste o treime dintre români consideră că problema corupției reprezintă cel mai grav pericol pentru stabilitatea țării. Pe locurile următoare se află manipularea informațională și instabilitatea economică, în timp ce riscul unui atac militar extern este perceput ca mult mai puțin probabil.

Atacurile cibernetice, crizele energetice sau actele de terorism sunt menționate doar de un procent redus dintre respondenți.

Percepțiile sunt împărțite aproape în mod egal. Aproximativ jumătate dintre respondenți consideră că România este o țară sigură din punct de vedere al securității naționale, în timp ce cealaltă jumătate o percepe ca fiind nesigură.

Diferențele apar clar în funcție de profilul socio-politic: votanții partidelor pro-occidentale și locuitorii din mediul urban tind să fie mai optimiști, în timp ce respondenții din mediul rural și votanții formațiunilor populiste exprimă niveluri mai ridicate de îngrijorare.

Teama de război, în creștere

Sondajul arată că o parte semnificativă a populației este îngrijorată de posibilitatea ca România să fie implicată într-un conflict militar în viitorul apropiat. Nivelul de anxietate variază, dar rămâne ridicat în ambele valuri de cercetare.

Cele mai îngrijorate categorii sunt femeile, persoanele de vârstă medie și locuitorii din mediul rural, în timp ce tinerii și respondenții din mediul urban mare manifestă o atitudine mai relaxată.

Unul dintre cele mai stabile rezultate ale sondajului este orientarea externă a României: aproape 8 din 10 români susțin menținerea direcției către Vest, adică spre Uniunea Europeană, NATO și Statele Unite.

Sprijinul pentru o orientare spre Est rămâne minoritar, dar constant în anumite segmente ale populației.

Majoritatea românilor se opun ieșirii din NATO, iar susținerea pentru apartenența la Uniunea Europeană rămâne ridicată, deși ușor în scădere față de anii anteriori.

Totuși, există o minoritate semnificativă care susține scenarii de ieșire, mai ales în rândul electoratului radicalizat politic.

Dezbaterea armelor nucleare: respingere puternică

Ideea extinderii „umbrelei nucleare” franceze și a găzduirii de arme nucleare pe teritoriul României este privită cu scepticism de majoritatea populației. Peste jumătate dintre respondenți se declară împotrivă, iar sprijinul ferm rămâne limitat la segmente urbane și educate.

Statele Unite rămân țara cu cel mai ridicat nivel de încredere în rândul românilor, urmate de Marea Britanie, Franța și Germania. La polul opus se află Rusia, cu cel mai scăzut nivel de încredere.

Când sunt întrebați cine ar apăra România în caz de atac, majoritatea respondenților indică NATO, urmat de partenerii strategici individuali și de armata națională.

De asemenea, o mare parte dintre români cred că Statele Unite ar respecta obligațiile din cadrul articolului 5 al Tratatului Atlanticului de Nord.

Un procent majoritar susține creșterea bugetului pentru apărare, considerând că este necesară consolidarea securității naționale în actualul context geopolitic.

Datele conturează imaginea unei societăți preocupate în primul rând de corupție și instabilitate internă, dar care își menține ferm orientarea strategică spre Occident. În același timp, nivelul ridicat de îngrijorare legat de securitate arată o populație atentă la riscurile globale și regionale.