Ruptura de aortă este cea mai de temut consecință ale unui anevrism. O astfel de complicație este amenințătoare pentru viață, dacă nu se intervine de urgență, din cauza sângerării puternice care se produce în corp în urma rupturii.
Anevrismul de aortă face parte din categoria bolilor cardiovasculare cu risc crescut de deces, în special atunci când se produce ruptura acestuia. De cele mai multe ori, pacienții sunt asimptomatici până când apar complicațiile acute, amenințătoare de viață. Astfel, afecțiunea este depistată întâmplător sau odată cu declanșarea complicațiilor.
Ruptura de aortă îți poate pune viața în pericol!
Aorta este cea mai mare arteră a organismului uman, care pornește din ventriculul stâng al inimii, ajungând până în cavitatea abdominală. Rolul arterei aorte este acela de a transporta sângele oxigenat către majoritatea organelor, cu excepția plămânilor.
Aorta este împărțită în două secțiuni: aorta toracică și aorta abdominală. La rândul său, artera aortă toracică este formată din trei părți componente: aorta ascendentă, arcul aortei, respectiv aorta descendentă. Aorta abdominală se continuă cu cele două artere iliace (artera iliacă stângă și artera iliacă dreaptă).
Pe cât de important este rolul aortei în organism, pe atât de periculoase pot fi bolile care afectează acest vas sanguin. Printre cele mai comune afecțiuni manifestate la nivelul arterei aorte se numără anevrismul de aortă, disecția aortică, ruptura de aortă, ateroscleroza și sindromul Marfan.
Termenul de anevrism se referă la dilatarea nefirească a unui vas de sânge, într-o porțiune slăbită a peretelui vascular, rezultând o extindere cu aspectul unui balon. Pe măsură ce rezistența vasului sanguin scade, pericolul ca anevrismul să crească în dimensiuni și să se rupă este tot mai ridicat. Anevrismele pot apărea în mai multe zone, fiind întâlnite cel mai frecvent la nivelul arterei aorte și la nivel cerebral.
Anevrismul de aortă poate provoca apariția unor complicații incompatibile cu viața, dacă nu este tratat la timp și în mod adecvat. Spre exemplu, atunci când sângele pătrunde printre straturile peretelui arterei aorte, apare fenomenul numit disecție de aortă. Dacă toate cele trei straturi ale peretelui aortic sunt compromise, are loc ruptura de aortă, una dintre principalele cauze de deces la pacienții cu anevrism de aortă.
Cum se poate depista un anevrism
Pentru a se depista și diagnostica un anevrism, medicul va face o anamneză țintită, dacă un alt membru al familiei a avut unul. Însă de multe ori nu se ridică suspiciunea prezenței acestuia în timpul unei consultații obișnuite.
El poate fi depistat în cadrul unor consultații de tipul: auscultare cardiacă; verificarea tensiunii arteriale; eco doppler al arterelor carotide; palparea abdominală și identificarea unei mase de țesut pulsatil; depistarea în spatele genunchiului de anevrisme poplitee; ecocardiograma.
Dacă medicul suspectează că ai un anevrismm în aortă, artera principală a organismului, este posibil să recomande un examen eco-doppler. Acesta este nedureros și poate identifica și măsura un anevrism. Dacă se consideră că ar fi localizat în piept, d-ar putea să ți se recomande o scanare CT toracică.
Dacă medicul este îngrijorat că ai unul pe creier, este posibil să îți faci o scanare CT sau un test invaziv numit angiografie, prin care o substanță de contrast este injectată într-o arteră a unui braț sau a unui picior și ajunge la creier.
Un RMN poate verifica, de asemenea, aorta sau vasele de sânge din creier. Medicul va afla dimensiunea, tipul și locația anevrismului, pentru a determina găsirea celui mai bun tratament. Pentru ruptura de aortă intervenția medicală este urgentă.