Rusaliile, sărbătorite la 50 de zile după Paște, marchează una dintre cele mai importante sărbători creștine: Pogorârea Sfântului Duh asupra apostolilor. Însă, dincolo de semnificația religioasă profundă, Rusaliile sunt învăluite în mister, superstiții și tradiții păstrate încă în multe sate din România.
De la sărbătoare religioasă la mit popular
În credința populară, Rusaliile sunt spirite feminine, asemănătoare cu ielele – ființe magice, adesea periculoase, care bântuie pădurile, apele și răspântiile. Se spune că dacă le superi, îți iau mințile, te îmbolnăvesc sau te fac să dansezi până la epuizare. De aceea, în perioada Rusaliilor, oamenii se feresc să încalce anumite reguli nescrise.
Obiceiuri și tradiții de Rusalii. Sfințirea frunzelor de nuc și tei
În ziua de Rusalii, credincioșii merg la biserică cu ramuri de tei, nuc sau stejar, care sunt sfințite de preot și apoi puse la icoane sau la porți. Aceste ramuri se crede că țin la distanță spiritele rele și protejează casa de furtuni, grindină sau boală.
Dansul Călușarilor
Unul dintre cele mai spectaculoase obiceiuri populare practicate în sudul României este jocul Călușarilor. Călușarii sunt bărbați mascați, îmbrăcați în costume tradiționale, care dansează frenetic pentru a alunga spiritele rele și a vindeca bolnavii. Dansul lor, transmis din generație în generație, este considerat ritual magic de protecție.
Interdicții și superstiții
Pe lângă sărbătoarea religioasă, Rusaliile vin și cu o serie de interdicții:
-Nu e bine să lucrezi în aceste zile, pentru că „te prind Rusaliile”.
-Nu se merge pe câmp sau în pădure, ca să nu fii bântuit de iele.
-Nu se ceartă și nu se jură, ca să nu atragi răul asupra ta.
Moșii de vară – pomenirea morților
Cu o zi înainte de Rusalii, se țin în multe părți ale țării Moșii de vară – zi de pomenire a morților. Se duc la biserică colaci, cireșe, vin și mâncare, care se împart pentru sufletul celor plecați. Se spune că în această perioadă sufletele celor morți rătăcesc printre cei vii, iar pomenile îi ajută să-și găsească liniștea.