Ministerul rus de Externe a criticat dur desfășurarea în Norvegia a unor sisteme americane capabile să lanseze rachete cu rază scurtă și medie de acțiune. Moscova susține că aceste arme cresc riscurile pentru securitatea Rusiei și avertizează că bazele, centrele de comandă și infrastructura asociată vor fi urmărite îndeaproape în cazul unui conflict.
Moscova acuză NATO că își extinde capacitatea de atac
Reacția Rusiei a fost transmisă luni, 7 septembrie, de Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe. Oficialul de la Moscova a descris desfășurarea sistemelor americane în Europa drept o nouă acțiune pe care Rusia o consideră destabilizatoare.
„Considerăm desfășurarea de lansatoare de rachete cu rază medie și scurtă (INF) americane în Europa ca un pas în plus într-o serie nesfârșită de acțiuni extrem de destabilizatoare ale țărilor NATO”, a declarat Maria Zaharova într-un comunicat publicat de diplomația rusă.
Potrivit acesteia, desfășurarea sistemelor nu este făcută în secret, ci reprezintă, în opinia Moscovei, o demonstrație a intenției NATO de a-și crește capacitatea de a lovi ținte aflate la mare distanță pe teritoriul Rusiei.
„Nu doar că nu se ascunde, ci se afișează deschis, pentru a sublinia intenția blocului Atlanticului de Nord de a dobândi capacități ample de atac cu rachete asupra țintelor aflate adânc în teritoriul țării noastre”, a spus Zaharova.
Oficialul rus a făcut referire în special la lansatoarele Mk-41. Acestea pot fi utilizate pentru lansarea mai multor tipuri de rachete, iar acest aspect reprezintă una dintre principalele preocupări exprimate de Moscova.
„De asemenea, ținem seama că aceste sisteme pot fi folosite pentru a lansa rachete de croazieră Tomahawk cu rază lungă de acțiune, iar desfășurarea lor în țara nord-europeană menționată le permite să acopere un sector semnificativ din Rusia europeană, inclusiv Moscova”, a spus Zaharova.
Rusia avertizează asupra unor posibile ținte în cazul unui conflict
Maria Zaharova susține că sistemele americane instalate în Norvegia ar putea fi folosite împotriva Rusiei în cazul unei confruntări militare.
„Astfel, aceste sisteme de rachete pot fi folosite în acțiuni agresive ale țărilor NATO împotriva țării noastre pentru a atinge obiective strategice”, a afirmat reprezentanta Ministerului rus de Externe.
Declarația a fost urmată de un avertisment direct adresat Statelor Unite și Norvegiei, țara în care sunt desfășurate sistemele.
„Prin urmare, nu ar trebui să îi surprindă pe cei de la Washington și Oslo, care au decis să desfășoare aceste sisteme în Norvegia, că desfășurarea și posturile de comandă, precum și infrastructura care le susține, fac obiectul unei atenții speciale din partea forțelor ruse de descurajare strategică, ceea ce include planificarea utilizării în luptă a sistemelor de atac corespunzătoare în caz de conflict armat”, a avertizat Maria Zaharova.
În paralel, Moscova susține că instalarea acestor sisteme complică și mai mult relația cu Washingtonul. Zaharova a respins ideea că dialogul ruso-american privind stabilitatea strategică ar fi pur și simplu blocat.
„Dialogul cu Statele Unite despre stabilitatea strategică nu este blocat, ci a fost întrerupt unilateral de administrația Biden”, a declarat ea.
Totodată, oficialul rus a afirmat: „Nu s-au creat condiții favorabile pentru un dialog strategic semnificativ și productiv cu Statele Unite”.
În opinia Moscovei, prezența sistemelor americane în Europa afectează direct posibilitatea unor negocieri pe tema armamentului strategic.
„Pași precum desfășurarea în Europa a sistemelor de rachete americane cu rază medie și scurtă de acțiune, bazate la sol, care amenință Rusia, vor «elimina», ca să spunem blând, premisele pentru discuții constructive cu SUA pe teme strategice”, a spus Zaharova.
Conflictul diplomatic are și o componentă legată de Tratatul INF, semnat în 1987 de Statele Unite și Uniunea Sovietică. Acordul limita rachetele terestre cu rază intermediară și scurtă, însă SUA s-au retras din tratat în 2019. În același an, Rusia a anunțat un moratoriu unilateral privind desfășurarea acestor arme, pe care l-a anulat în august 2025, invocând evoluțiile militare ale Statelor Unite și NATO în Europa și Asia.