SRI și DIICOT au destructurat o rețea de sabotori coordonată de Rusia, implicată în incendierea uzinei de armament Carfil. Anunțul vine pe fondul unei intensificări a acțiunilor hibride derulate de Moscova pe teritoriul statelor membre NATO, unde cetățenii sunt adesea folosiți ca uneltele unor operațiuni transfrontaliere fără să cunoască adevăratul comanditar.
Ce înseamnă și cum sunt organizate aceste acte de sabotaj Rusia pe teritoriul național
Tactica Moscovei s-a schimbat substanțial de la debutul invaziei din Ucraina. În cadrul intervenției sale, purtătorul de cuvânt al Serviciului Român de Informații (SRI), Ovidiu Marincea, a detaliat modul în care se definesc aceste agresiuni.
Potrivit oficialului, un sabotaj reprezintă „acea acțiune ostilă, organizată sau coordonată în favoarea Federației Ruse, cu scopul de a distruge sau de a perturba anumite obiective sau activități care pot afecta securitatea națională. Concret, o infrastructură energetică din România, un obiectiv militar sau un obiectiv industrial pot fi afectate de aceste acte de sabotaj. Face parte din acțiunile hibride ale Federației Ruse, pe care le-a demarat odată cu invazia din Ucraina.”, conform antena3.ro.
Mecanismul de punere în aplicare a unor acte de sabotaj Rusia presupune exploatarea resurselor digitale și manipularea directă pe rețelele sociale. Planul începe printr-o abordare financiară atractivă direct pe aplicațiile de mesagerie, vizând persoane izolate sau aflate în dificultăți materiale ori juridice, cum ar fi incendierea uzinei de armament Carfil.
Ovidiu Marincea a subliniat că executanții nu sunt agenți secretoși instruiți: „
Este un cetățean vulnerabil, în general. Este un cetățean care are probleme cu banii sau care are probleme de ordin penal ori care este exclus din societate, din grupurile sociale din care face parte. Și atunci această vulnerabilitate este exploatată la maximum de coordonatori. Trebuie să fii foarte atent pentru a alege cu precizie pe cineva care își poate duce la bun sfârșit o astfel de acțiune. Nu vă imaginați că cei care efectuează acte de sabotaj sunt un fel de James Bond sau de spioni foarte bine antrenați. După cum ați putut vedea din cazurile pe care Serviciul Român de Informații le-a făcut publice începând cu 2024 încoace, noi am făcut publice patru astfel de cazuri de sabotaj în România. Puteți observa că cei care le-au executat sunt niște persoane utilizate într-un scop foarte bine precis și coordonate.”
Strategia atacurilor sub steag fals și rețelele interconectate prin proxy
Una dintre marile dificultăți în contracararea acestor amenințări constă în anonimizarea comanditarului real. Moscova apelează la interpuși din alte țări (proxy) pentru a masca sursa atacului și pentru a atribui vina altor state.
Sistemul permite derularea unor acțiuni în cascadă, unde coordonatorul se află într-o țară, intermediarul în alta, iar executantul pe teritoriul național. Despre riscul operațiunilor sub steag fals, purtătorul de cuvânt al SRI a punctat:
„Acest stat poate fi, în general, atacat sub un steag fals, mai ales în acest război hibrid, în care un cetățean dintr-un stat poate coordona de la distanță, printr-un proxy, un cetățean al altui stat, iar activitatea să se desfășoare în al treilea stat. Acțiunea de sabotaj poate fi pusă în practică de cineva care nici măcar nu știe cine este comanditarul adevărat, pentru că sunt foarte multe persoane proxy. Este un moment dificil și foarte complicat, într-o dinamică accentuată, în care toate autoritățile statelor europene, inclusiv noi, Serviciul Român de Informații, trebuie să ne adaptăm.”
Prevenția și cooperarea internațională, cheia combaterii amenințărilor hibride
Pentru a opri astfel de tentative, Serviciul Român de Informații lucrează îndeaproape cu serviciile partener din străinătate și cu instituțiile din sistemul național de apărare, precum DIICOT, MApN și MAI. Activitatea de prevenire presupune interceptarea și blocarea acestor rețele din fașa lor incipientă. Referindu-se la colaborarea instituțională și provocările viitoare, Ovidiu Marincea a detaliat:
„Până la urmă, Serviciul Român de Informații urmărește să identifice aceste amenințări într-o fază incipientă, cât mai devreme, pentru a putea descoperi cine coordonează, care sunt țintele vizate, ce persoane proxy din alte state sau cetățeni români pot fi angrenați în această activitate de sabotaj. Însă toate aceste lucruri nu le putem face singuri, pentru că sabotajul este o activitate transfrontalieră a Federației Ruse. Așa cum explicam mai devreme, acțiunile se pot coordona din Federația Rusă. Un cetățean dintr-un alt stat este coordonatorul unui proxy, care contactează un cetățean din România sau aflat pe teritoriul României, și este foarte greu de atribuit. Dar tocmai rolul Serviciului Român de Informații este, pe de o parte, să prevină astfel de activități și, pe de altă parte, împreună cu toate celelalte servicii omoloage și cu instituțiile din plan intern, DIICOT, MApN, MAI, să identifice rapid autorii și să îi dea pe mâna justiției.”
Oficialul SRI consideră că dinamica tehnologică reprezintă cea mai mare piatră de încercare pentru serviciile secrete moderne:
„Cred că cea mai mare provocare a SRI este faptul că astăzi o amenințare poate trece granița printr-un telefon, poate fi coordonată simultan din trei state și poate fi pusă în practică de niște persoane care nici măcar nu știu cine este comanditarul lor. Într-o astfel de dinamică, activitatea serviciilor de informații, în general, și activitatea Serviciului Român de Informații sunt puse la grea încercare.”
Reacția oficială a SRI: „Nu ne este frică”
Întrebat dacă instituția pe care o reprezintă se teme de posibilele escaladări ale acțiunilor rusești, reprezentantul SRI a transmis un mesaj ferm de siguranță, bazat pe viziune, cunoaștere și resurse adecvate.
„Frica presupune, în esență, lipsa de cunoaștere sau incertitudine cu privire la capacitatea de a face față unei amenințări. Astăzi a devenit evident că Rusia derulează activități în multiple domenii, care îngrijorează nu doar statul român, ci întreaga Europă, întreaga comunitate euroatlantică. Dacă vecinii ucraineni se confruntă cu o amenințare militară directă, noi, în interiorul granițelor NATO, asistăm la provocări dinspre toate celelalte instrumente non-militare, cunoscute drept hibride în limbajul uzual.
Deci, revin și subliniez: frica este direct proporțională cu lipsa cunoașterii și cu lipsa viziunii ori a resurselor, iar serviciul nu se regăsește în niciuna dintre situațiile pe care tocmai le-am menționat. Nu ne lipsește cunoașterea, nu ne lipsește viziunea. Cooperăm activ și ne coordonăm atât la nivel național, cât și partenerial, sub o viziune comună, iar din perspectiva resurselor vă asigurăm că alocăm tot ceea ce este necesar pentru a ne îndeplini misiunea. Mesajul meu final ar fi: nu, frică nu ne este, însă suntem preocupați și privim cu responsabilitate escaladările pe care Rusia le realizează recent”, a concluzionat Ovidiu Marincea.