„S-a întâmplat ceva”. Ritual masonic, pact politic sau amenințări. Teorii ale conspirației după înfrângerea Argentinei la Mondial

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

„S-a întâmplat ceva”, aceasta este sintagma cel mai des repetată pe reţelele de socializare după înfrângerea Argentinei (0-1) în faţa Spaniei în finala Cupei Mondiale de fotbal din 2026 şi serveşte drept punct de plecare pentru numeroase teorii ale conspiraţiei care atribuie rezultatul ameninţărilor, pactelor politice, deciziilor arbitrale deliberate şi chiar ritualurilor, relatează EFE citat de Agerpres.

Realitatea este că niciuna dintre aceste afirmaţii nu oferă dovezi care să susţină acuzaţiile. Unele contrazic poziţia Spaniei, altele manipulează evenimente reale, imagini vechi sau declaraţii scoase din context pentru a construi legături cauzale nedemonstrate.

Conform EFE, o teorie vehiculată susţine că Spania a acceptat să permită Statelor Unite să utilizeze bazele militare de la Rota şi Morón pentru a lansa atacuri împotriva Iranului, în schimbul câştigării Cupei Mondiale. Aceste relatări nu oferă documente, mărturii sau informaţii verificabile cu privire la un astfel de presupus pact.

10:11, 21 Jul 2026

FOTO Ferran Torres, eroul Spaniei la Cupa Mondială 2026, s-a despărțit de iubită înaintea finalei. Cu cine s-a mai iubit atacantul Barcelonei

09:55, 21 Jul 2026

FOTO Lionel Messi, mesaj emoționant după pierderea finalei Cupei Mondiale. „Durerea este foarte mare și va fi greu să se închidă această rană”

Mai mult, acest lucru contrazice în totalitate poziţia oficială exprimată de guvernul spaniol cu câteva luni înainte de finală. La 4 martie, Agenţia EFE relata că guvernul a negat „categoric” faptul că Statele Unite ar utiliza bazele militare de la Rota şi Morón pentru a lansa atacuri asupra unor poziţii iraniene şi a precizat, în premieră, că nu ar autoriza o astfel de utilizare.

Până în prezent nu s-a găsit niciun document oficial care să indice că guvernul şi-a schimbat poziţia cu privire la utilizarea bazelor sale, contrar celor susţinute în mesajele de dezinformare.

Acuzații îndreptate către FIFA

O altă teorie susţine că FIFA a obligat Argentina să piardă finala, ameninţând cu suspendarea echipei naţionale pentru zece ani din cauza afişării unui banner pe care scria „Malvinele sunt argentiniene”, după victoria împotriva Angliei în semifinale.

În acest sens, agenţia de ştiri EFE a relatat, la data de 16 iulie, că Regatul Unit a solicitat FIFA deschiderea unei anchete oficiale. La rândul său, postul BBC a publicat a doua zi un articol în care se preciza că un purtător de cuvânt al forului conducător a confirmat faptul că se iau în considerare sancţiuni împotriva Argentinei. Cu toate acestea, până în prezent, nu a fost aplicată nicio sancţiune oficială.

Codul Disciplinar FIFA prevede că jucătorii şi federaţiile pot fi sancţionaţi pentru utilizarea unui eveniment sportiv pentru a face declaraţii nesportive. Cu toate acestea, regulamentul nu prevede o suspendare de zece ani pentru astfel de acţiuni. În schimb, permite măsuri precum avertismente, amenzi sau suspendări de meciuri.

De asemenea, nu există nicio dovadă publică că FIFA ar fi ameninţat Asociaţia Argentiniană de Fotbal (AFA) sau jucătorii cu excluderea Argentinei timp de zece ani şi nici că ar fi oferit să retragă o sancţiune în schimbul pierderii finalei.

Celebra fotografie cu Messi când îi face baie lui Yamal

O altă teorie prezintă fotografia cu Lionel Messi făcându-i baie lui Lamine Yamal când era bebeluş ca un presupus ritual de iniţiere masonic sau un „transfer de entitate”.

Mesajele leagă scena de modele numerice asociate cu finala, dar nu oferă documente, mărturii sau dovezi verificabile care să susţină această interpretare.

Imaginea a fost realizată de fotograful Joan Monfort în 2007 pentru un calendar caritabil UNICEF publicat în anul următor, fapt confirmat deja. Familia lui Lamine Yamal a participat după ce a câştigat o tombolă organizată în Rocafonda, iar bebeluşul a fost asociat cu Messi, care nu era încă o vedetă mondială.

Monfort a explicat pentru EFE că fotografia ar fi putut fi realizată cu un alt fotbalist al Barcelonei şi că, dacă ar fi avut de ales, familia ar fi preferat, probabil, jucători consacraţi la acea vreme, precum Ronaldinho, Xavi Hernández sau Andrés Iniesta.

De asemenea, arbitrajul a fost contestat de mulţi argentinieni, fapt demonstrat de strângerea a peste 50.000 de semnături prin care se cere rejucarea finalei Cupei Mondiale, aceştia invocând o conduită „controversată şi coruptă” a arbitrului, despre care se susţine că ar fi fost „mituit pentru a influenţa rezultatul meciului”, potrivit ABC.

Toate aceste teorii urmează o logică similară: preiau expresii, imagini sau evenimente izolate şi le leagă între ele după ce rezultatul este deja cunoscut, pentru a prezenta înfrângerea ca parte a unui plan ascuns. Însă corelaţia nu implică o relaţie de cauzalitate şi nu se dovedeşte că finala a fost trucată.

Selecţionata Spaniei şi-a adjudecat al doilea titlu mondial din istorie (după cel câştigat în Africa de Sud, în 2010), învingând Argentina cu 1-0 în prelungiri, graţie unui gol marcat în minutul 106 de Ferran Torres.