S-au strâns peste 5 mii de semnături pentru declararea bujorului drept „Floarea Națională și Simbol Floral al României”

Potrivit instituţiei, demersul a fost inițial lansat în 2013, iar proiectul a avut „o foarte largă susținere din partea mediului academic și a societății civile, din țară și din diaspora, deopotrivă, concretizată prin peste 5000 de semnături”.

„Marea majoritate a țărilor au o floare națională, ca element al identității lor, strâns legat de spațiul geografic, cultural și economic care se regăsește în simbolurile statale ca steag, stemă, etc. Amintim, pentru exemplificare, laleaua pentru Olanda, Turcia și Ungaria, crizantema pentru Familia Imperială a Japoniei, trandafirul pentru SUA, Marea Britanie și Bulgaria, etc.

În România, ideea unei flori naționale s-a conturat încă din timpul domniei Regelui Carol I, fiind făcute, de-a lungul timpului, mai multe propuneri: măceșul, floarea de colț, bujorul “românesc” – Paeonia peregrina, var. romanica, etc. Nici una nu a fost însă legiferată, astfel încât țara noastră se găsește astăzi în situația de a nu avea o floare națională”, arată inițiatorii.

Printre argumentele aduse în favoarea acestei propuneri, stabilite pe baza unor cercetări îndelungate se numără:

• Cinci specii de bujor cresc spontan în România în rezervații naturale protejate prin lege, având un mare potențial biologic și ornamental;
• Pe lângă speciile spontane, în țară există și 3 specii cultivate cu peste 100  de varietăți și soiuri;
• În mai multe regiuni ale țării sunt organizate anual în luna mai, sărbători și festivaluri ale bujorului;
• Plantele de bujor au un mare potențial decorativ fiind nelipsite din parcuri, grădini private și publice;
• Bujorul este  cultivat în mod special și destinat realizării buchetelor și aranjamentelor florale;

Bujorul include toate cele cinci specii care cresc spontan pe teritoriul României din Banat până în Dobrogea și din Oltenia până în Transilvania și Moldova: Paeonia peregrina, Paeonia tenuifolia, Paeonia triternata, Paeonia mascula, Paeonia officinalis, ssp. Banatica, precum și trei specii cultivate: Paeonia officinalis, Paeonia lactyflora, Paeonia suffruticosa.

Bujorul, Floare Naţională şi Simbol Floral al României

Facultatea de Horticultură precizează că a lansat în iunie 2013 propunerea ca bujorul să fie proclamat Floare Naţională, iar demersul s-a bucurat de „o foarte largă susţinere” din partea mediului academic şi societăţii civile, din ţară şi din diaspora, deopotrivă, concretizată prin strângerea a peste 5.000 de semnături.

Conform unui comunicat al instituţiei de învăţământ, cei interesaţi pot semna petiţia la adresa: https://www.petitieonline.com/bujorul_-_floare_naional_i_simbolul_floral_al_romaniei.

„Marea majoritate a ţărilor au o floare naţională ca element al identităţii lor, strâns legat de spaţiul geografic, cultural şi economic în care acestea se află şi se regăseşte în simbolurile statale ca steag, stemă, etc. (…) Pentru România, ideea unei flori naţionale s-a conturat încă din timpul domniei Regelui Carol I, fiind făcute, de-a lungul timpului, mai multe propuneri: măceşul, floarea de colţ, bujorul ‘românesc’ – Paeonia peregrina, var. romanica, etc. Nici una dintre aceste propuneri nu a fost însă legiferată vreodată, astfel încât ţara noastră se găseşte astăzi în situaţia de a nu avea o floare naţională”, se menţionează în comunicat.

De asemenea, specialiştii americani au constatat că atunci când extractul de bujor este administrat în combinaţie cu alte extracte obţinute din lemn-dulce, curmal şi gura-lupului, preparatul opreşte cresterea tumorilor şi îmblânzeşte efectele secundare ale tratamentelor chimioterapie.