Actualitate

Sâmbătă se face pomenirea morților. Ce slujbe se fac la Moșii de vară

Publicat: 15 iun. 2021
pomenirea morților Moșii de vară
În sâmbăta dinaintea Duminicii Rusaliilor sunt celebrați "Moşii de vară", sărbătoare dedicată pomenirii morţilor

Sâmbătă, 19 iunie, se face pomenirea generală a morților, astfel că acum, când sunt Moșii de vară, vor avea loc slujbe speciale în biserici. Această sărbătoare se ține întotdeauna înainte de Duminica Rusaliilor și are un farmec aparte. O astfel de mare sărbătoare mai are loc în sâmbăta dinaintea Duminicii  Înfricoşatei Judecăţi, când sunt Moșii de iarnă.

Sâmbăta aceasta, înainte de Duminica Rusaliilor, sunt celebrați „Moşii de vară”, sărbătoare dedicată pomenirii morţilor. Cu această ocazie, în toate bisericile ortodoxe se vor oficia Sfinte Liturghii urmate de slujbe de pomenire a celor trecuţi la cele veşnice. Biserica Ortodoxă a consacrat sâmbăta, ca zi de pomenire a morţilor. Două dintre sâmbetele din cursul anului bisericesc sunt dedicate în chip special pomenirii generale a morţilor: Sâmbăta dinaintea Duminicii lăsatului sec de  carne (a Înfricoşatei Judecăţi) şi Sâmbăta dinaintea Duminicii  Pogorârii Duhului Sfânt (a Rusaliilor).

Ambele zile poarta în popor şi denumirea de „Moşi” (cea dintâi: „Moşii de iarna”, cealaltă „Moşii de vară”), pentru ca în ele facem pomenirea părinţilor, moşilor şi strămoşilor noştri cei adormiţi. Întrucât mulţi dintre drepţii Vechiului Testament au adormit fără să vadă pe Mântuitorul făgăduit şi aşteptat şi mulţi creştini au murit pe neaşteptate şi fără pregătirea sau fără pocăinţă necesară, Biserica face mijlocire pentru ei.

Pomenirea morților la Moșii de vară

În Sâmbăta dinaintea Duminicii Pogorârii Duhului Sfânt (înaintea Rusaliilor) când sunt Moşii de vară, Biserica face pomenirea generală a morţilor, rugându-se pentru ei. Biserica îi numeşte pe cei trecuţi în viaţa de dincolo „adormiţi”, termen care are înţelesul de stare din care te poţi trezi. Ea nu vorbeşte de trecere într-o stare de nefiinţă, ci de trecere dintr-un mod de existenţă în alt mod de existenţă. Hristos îi va dărui cuvântului „adormit”, înţelesul care îl asociază cu învierea. Când Mântuitorul ajunge în casa lui Iair, a cărui fiica, de numai 12 ani, de abia murise, spune: „Nu plângeţi; n-a murit, ci doarme” (Luca: 8,52).

Noi ortodocşii ne rugăm pentru cei morţi, pentru că avem credinţă că prin rugăciunile noastre, sufletul pentru care ne rugăm va ajunge la Judecată universală, într-o stare mai bună decât aceea cu care s-a despărţit de trup. Părintele profesor Ene Branişte susţine că Biserica Ortodoxă, consacrând această sâmbătă pomenirii generale a morţilor, n-a făcut altceva decât să creştineze străvechea sărbătoare păgână de vara, numita Parentalia, prin care romanii îşi pomeneau şi cinsteau pe morţii (părinţii) lor (parentes, de unde Parentalia).

Alte zile de pomenire a morţilor

În credinţă populară s-au statornicit în timpul mai nou – îndeosebi în Biserica românească şi în cea ruseasca – şi alte zile decât sâmbătă, din care unele cu data fixă, altele cu data variabila pentru pomeniri ale morţilor. Astfel, în Biserica rusă se îndatinează o astfel de pomenire în ziua de 6 august, când, fiind sărbătoarea Schimbării la Faţă a Domnului, Biserica se roagă ca şi cei morţi să se împărtăşească de lumina dumnezeiască a Taborului.

În Biserica rusească se practică, din timpuri mai vechi, o pomenire generală a morţilor, cunoscută sub denumirea populară de „Pastile Blajinilor”, care are loc după Duminica Tomii. Practica aceasta, care pare de origine foarte veche, a ajuns şi în partea de răsărit a ţării noastre (Moldova), ba chiar şi în unele regiuni din Ardeal şi Banat, unde „Pastile Blajinilor” se mai numesc şi „Moşii de Paşti”, şi se serbează fie luni după Duminica Tomii, fie în Duminica Tomii (în Banat) sau chiar în lunea din Săptămâna Luminată.

În Biserica românească se face pomenirea generală a eroilor, adică a tuturor celor morţi pe câmpurile de luptă, în Joia Înălţării Domnului, pentru ca şi sufletele  celor care s-au jertfit să se înalţe, cu Domnul, în slava cerească.

Datini şi credinţe la Moşii de vară

Moşii de vară sunt unul dintre cele mai importante momente ale cultului morţilor. Înainte se credea că sufletele morţilor, după ce au părăsit mormintele în Joia Mare şi au zburat slobode timp de 50 de zile, se întorc în lumea subterană în sâmbăta Rusaliilor. Pentru ca această reîntoarcere să se desfăşoare fără incidente, oamenii săvârşeau rituri de înduplecare şi de îmbunare a spiritelor morţilor: împodobeau gospodăriile şi mormintele cu ramuri de tei şi făceau pomeni fastuoase, practici ce s-au păstrat până astăzi.

De Rusalii se dau de pomană vase de lut, cani, străchini şi vase de lemn (cofe), împodobite cu flori şi umplute cu lapte, vin sau apă. În unele sate bucovinene Moşii de vară încep încă în dimineaţa sâmbetei de Rusalii, când pomenile amintite mai sus se trimit pe la casele vecinilor. Dar ritualul de pomenire are loc mai ales în cimitire, unde mormintele sunt curăţate şi împodobite din timp iar lumânările ard întreaga perioadă în care se desfăşoară ceremonialului de pomenire. Așadar, pomenirea morților la Moșii de vară este un moment special în tradiția populară românească.





Adauga un comentariu