Sânge în scaun, constipație sau dureri abdominale: când e cazul să mergi la un consult de specialitate

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Sunt simptome pe care aproape toată lumea le-a avut la un moment dat și pe care, de cele mai multe ori, le pune pe seama unei mese mai grele, a stresului sau a hemoroizilor. O constipație care ține de câteva zile, o urmă de sânge pe hârtia igienică, o durere de burtă care vine și pleacă. În majoritatea cazurilor, chiar nu este nimic grav. Problema este că exact aceleași semne pot fi și primele semnale ale unei boli serioase — cancerul de colon — iar diferența dintre „trece de la sine” și „trebuie investigat” o face un singur lucru: cât timp durează și cât de repede ajungi la un medic.

O boală frecventă, care se poate vindeca dacă e prinsă la timp

Cancerul de colon (parte a cancerului colorectal, alături de cancerul de rect) este a doua cea mai frecventă formă de cancer din România. În fiecare an sunt descoperite peste 13.000 de cazuri noi, iar cifrele legate de supraviețuire sunt îngrijorătoare: în țara noastră, doar aproximativ 38% dintre pacienți sunt în viață la 5 ani de la diagnostic, comparativ cu circa 60% în media Uniunii Europene.

Explicația acestei diferențe nu ține de tratamente, ci de moment. La noi, prea mulți pacienți ajung la medic târziu, când boala este deja avansată. Iar acesta este paradoxul crud al cancerului de colon: este una dintre formele de cancer care se pot vindeca, mai ales dacă sunt depistate devreme — dar tocmai în stadiile incipiente dă cele mai puține semne.

De ce sunt simptomele atât de ușor de ignorat

În fazele de început, cancerul de colon poate să nu producă niciun disconfort. Când apar, simptomele cancerului de colon precum cele de mai jos sunt adesea ușor de confundat cu probleme digestive banale, cum ar fi sindromul de colon iritabil sau hemoroizii:

• schimbări de tranzit intestinal, cu alternanțe între diaree și constipație;
• senzația frecventă că trebuie să mergi la toaletă, chiar și după ce ai fost;
• balonare sau disconfort abdominal;
• sângerări mici la defecare sau puțin sânge în scaun;
• oboseală inexplicabilă sau o ușoară anemie.

Tocmai pentru că seamănă cu lucruri prin care trecem cu toții, aceste semne sunt lăsate cel mai des „să treacă”. Regula de bun-simț pe care o recomandă medicii este simplă: durata și persistența fac diferența. O balonare sau o constipație ocazională sunt normale. Aceleași manifestări care durează câteva săptămâni și nu se ameliorează sunt un motiv real să mergi la un control.

Semnalele de alarmă la care nu ai voie să întârzii

Există însă și situații în care nu mai e vorba de „așteaptă și vezi”, ci de programare cât mai rapidă la un medic gastroenterolog sau chirurg. Specialiștii de la Băneasa Hospital enumeră câteva semnale de alarmă clare:

• dâre de sânge sau cheaguri negre în scaun;
• scaune subțiri sau constipație ori diaree care persistă câteva săptămâni;
• anemie fără o cauză aparentă;
• pierdere rapidă și inexplicabilă în greutate;
• dureri abdominale severe sau care revin frecvent.

Prezența acestor semne nu înseamnă automat că este vorba de cancer — de multe ori cauza este cu totul alta și mult mai puțin gravă. Dar înseamnă că respectiva cauză trebuie identificată de un medic, nu presupusă acasă.

Nu doar după 50 de ani

Multă lume asociază cancerul de colon exclusiv cu vârsta înaintată. Este adevărat că riscul crește semnificativ după 40–50 de ani, însă în ultimele decenii boala apare tot mai des și la persoane tinere. Dacă la începutul anilor 2000 cazurile la persoane sub 50 de ani reprezentau 5–7% din total, astăzi proporția a ajuns la aproximativ 10%, iar incidența începe să crească vizibil de la 40 de ani. Printre factorii care contribuie la această tendință sunt stilul de viață sedentar, alimentația bogată în carne roșie și procesată și săracă în fibre, obezitatea, fumatul și consumul de alcool.

Este motivul pentru care specialiștii recomandă ca screeningul — adică depistarea bolii înainte de apariția simptomelor — să înceapă mai devreme. Deși ghidurile internaționale indică prima colonoscopie la 45 de ani, medicii de la Băneasa Hospital recomandă începerea la 40 de ani, mai ales pentru persoanele cu factori de risc precum antecedente familiale de cancer colorectal, polipi sau boli inflamatorii intestinale.

Colonoscopia: investigația care poate și preveni boala

Vestea bună este că, în cazul cancerului de colon, prevenția chiar funcționează. Majoritatea acestor cancere pornesc din niște formațiuni benigne numite polipi, care se transformă în tumori maligne foarte lent, de-a lungul anilor. Această evoluție lentă este exact fereastra în care o colonoscopie făcută la timp poate schimba totul: medicul poate identifica și îndepărta polipii înainte să devină canceroși, în aceeași procedură.

Cu alte cuvinte, colonoscopia nu este doar o metodă de diagnostic, ci și una de prevenție — poate opri boala înainte să apară. Dacă rezultatul este normal, la persoanele fără factori de risc investigația se repetă abia peste 10 ani.

Unde te poți adresa

Pentru pacienții cu afecțiuni ale aparatului digestiv, Băneasa Tumor Center Hospital a creat un Centru de competență digestivă, unde diagnosticul, investigațiile, tratamentul și monitorizarea se desfășoară integrat, într-un singur loc. Fiecare pacient are un coordonator de caz care îl ghidează prin toți pașii, iar cazurile oncologice sunt discutate într-o Comisie Multidisciplinară (Tumor Board), care stabilește planul de tratament potrivit. Atunci când este nevoie de intervenție chirurgicală, spitalul folosește tehnici minim invazive, inclusiv chirurgia robotică cu sistemul da Vinci Xi.

Concluzia rămâne una singură și merită repetată: sângele în scaun, constipația sau durerile abdominale care persistă nu trebuie ignorate, dar nici nu trebuie să sperie. Trebuie doar investigate. Un consult făcut la timp fie te liniștește complet, fie prinde din vreme o problemă pe care, mai târziu, ar fi mult mai greu de rezolvat.

Articol susținut de Băneasa Hospital. Informațiile au caracter general și nu înlocuiesc consultul medical de specialitate. Pentru evaluare și diagnostic, adresează-te unui medic.