Deputații dezbat miercuri, 2 aprilie, moțiunea simplă inițiată de partidul AUR împotriva ministrului de Interne, Cătălin Predoiu. Opoziția îl acuză pe oficial de abuz de putere și de transformarea instituțiilor statului în „instrumente de poliție politică”, cerând atât demiterea acestuia, cât și analizarea posibilității unei urmăriri penale pentru „faptele săvârșite în exercitarea funcției”.
UPDATE: Moțiunea simplă a AUR împotriva ministrului Afacerilor Interne nu a fost votată
Ministrul Predoiu: „Am emoții pozitive”
Înaintea dezbaterii moțiunii, Predoiu a declarat că nu se simte amenințat de demersul AUR, considerându-l „un exercițiu democratic firesc”. El a subliniat că a răspuns întotdeauna invitațiilor Parlamentului, indiferent de natura acestora, și a respins acuzațiile potrivit cărora ar fi evitat confruntarea.
„Respect Parlamentul și principiile statului de drept. România are nevoie de stabilitate și de decizii responsabile, nu de campanii de manipulare și politică-spectacol”, a transmis Predoiu, acuzând AUR de dezinformare deliberată.
În textul moțiunii intitulate „De la democrație la regim hibrid: România sub jugul poliției politice asmuțite de ministrul Predoiu”, deputații AUR susțin că măsurile luate de Ministerul de Interne au dus la deteriorarea democrației în România. Ca argument, aceștia invocă faptul că țara noastră a fost retrogradată la statutul de „regim hibrid” de către Economist Intelligence Unit și că procesul de aderare la programul Visa Waiver a fost suspendat din cauza lipsei de încredere în respectarea statului de drept.
„Această situație dramatică nu este întâmplătoare. Ea este rezultatul direct al politicilor promovate de Ministerul Afacerilor Interne sub conducerea domnului Cătălin Predoiu”, se arată în moțiune.
Deși moțiunile simple nu au efect juridic direct, ele sunt un barometru al susținerii unui ministru în Parlament. Cu o majoritate parlamentară solidă, Predoiu nu riscă, cel puțin deocamdată, pierderea funcției. Totuși, atacurile dure venite din partea opoziției arată că tema „derapajelor democratice” devine tot mai prezentă în dezbaterea politică românească.