Scandalul taxei pe carbon explodează! BRICS acuză UE că folosește clima pentru a strânge miliarde

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Țările BRICS lansează un atac dur la adresa mecanismului european de taxare a carbonului și acuză Bruxelles-ul că folosește politica climatică pentru a impune costuri suplimentare produselor venite din afara Uniunii Europene.

Într-o declarație adoptată după reuniunea miniștrilor mediului din statele BRICS, noua taxă europeană este descrisă drept „unilaterală, punitivă, discriminatorie și protecționistă”.

Critica vine într-un moment în care mecanismul european începe să capete o miză financiară tot mai mare. Potrivit estimărilor citate în dezbaterea privind CBAM, după implementarea completă, în 2030, acesta ar putea aduce aproximativ 10 miliarde de euro anual la bugetul UE.

„Taxă climatică” sau nouă sursă de bani pentru Bruxelles?

Mecanismul european CBAM – taxa de ajustare la frontieră în funcție de emisiile de carbon – obligă importatorii anumitor produse să suporte un cost asociat emisiilor generate în procesul de producție.

Bruxelles-ul susține că măsura este necesară pentru a evita ca producătorii europeni, care plătesc deja pentru emisiile de carbon, să fie dezavantajați în fața companiilor din state în care regulile sunt mai permisive.

Criticii susțin însă că, dincolo de argumentul climatic, mecanismul riscă să devină o sursă uriașă de venit pentru bugetul european, pusă sub eticheta protecției mediului.

Una dintre principalele nemulțumiri ale statelor BRICS este tocmai faptul că oficialii europeni au anunțat că veniturile obținute prin CBAM vor reprezenta o „resursă proprie” a bugetului UE.

Cu alte cuvinte, taxa nu ar rămâne doar un instrument de descurajare a emisiilor, ci ar genera miliarde de euro pentru Bruxelles.

India, China și Africa de Sud acuză UE de protecționism

India, China și Africa de Sud au criticat în special impactul CBAM asupra industriilor precum cea a oțelului și aluminiului. Aceste state susțin că mecanismul european va crește costurile exporturilor lor către piața comunitară și le va reduce competitivitatea.

BRICS consideră că astfel de măsuri pot lovi în special țările în curs de dezvoltare, care nu dispun de aceleași resurse financiare ca statele europene pentru tranziția către tehnologii mai puțin poluante.

Într-o declarație adoptată anterior, grupul și-a exprimat îngrijorarea că măsurile comerciale legate de climă pot „submina capacitățile țărilor BRICS de a investi în propriile tranziții juste și priorități de dezvoltare”.

Liderii BRICS au criticat în mod repetat ceea ce consideră a fi măsuri comerciale unilaterale și au acuzat UE de „protecționism discriminatoriu”.

Bruxelles-ul: CBAM respectă regulile comerciale

Uniunea Europeană respinge acuzațiile și susține că mecanismul respectă regulile Organizației Mondiale a Comerțului. Argumentul Bruxelles-ului este că taxa nu creează o barieră comercială, ci încearcă să asigure condiții comparabile între producătorii europeni și cei din afara UE.

În același timp, criticii atrag atenția asupra efectului financiar al măsurii: pe lângă presiunea exercitată asupra importatorilor, mecanismul poate transforma politica climatică într-o importantă sursă de venit pentru UE.

BRICS reprezintă aproximativ 26% din comerțul mondial și și-a extins considerabil componența în ultimii ani, prin includerea unor state precum Egipt, Etiopia, Iran, Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită și Indonezia.

Deși poziția grupului față de taxa europeană este dură, relațiile comerciale cu UE continuă. India și Brazilia au încheiat acorduri comerciale cu blocul comunitar, iar Bruxelles-ul poartă în continuare discuții pentru îmbunătățirea relațiilor comerciale cu Africa de Sud.

În centrul disputei rămâne însă întrebarea care provoacă tot mai multe controverse: este taxa pe carbon în primul rând un instrument pentru protejarea mediului sau o nouă modalitate prin care Bruxelles-ul își alimentează bugetul cu miliarde de euro?