Schimbările climatice: Doar 4% dintre români le consideră o prioritate, în timp ce 62% se concentrează pe costul vieții

Conform cercetării, în ceea ce priveşte problemele de mediu, schimbările climatice ocupau locul cinci, cu 7% din populaţie care le considerau prioritare. În context, defrişările forestiere erau considerate cea mai gravă problemă de mediu (37%), urmate de eliminarea deşeurilor menajere (12%), poluarea aerului (11%) şi epuizarea resurselor naturale (11%).

De altfel, defrişările erau principala problemă de mediu atât pentru bărbaţi, cât şi pentru femei, însă pentru bărbaţi, problema schimbărilor climatice era abia a şasea pe listă. De asemenea, mai multe femei (51%) decât bărbaţi (46%) credeau că schimbările climatice sunt cauzate de activitatea umană.

La nivel general, aproape jumătate dintre cei chestionaţi (49%) cred că schimbările climatice sunt cauzate exclusiv de oameni, în timp ce 36% sunt de părere că acestea sunt provocate în egală măsură de către oameni şi de procese naturale.

La întrebarea „Ce impact vor avea schimbările climatice asupra vieţii lor ?”, 17% dintre respondenţi au afirmat că vor avea un impact extrem de negativ, iar media percepţiei a fost tot negativă, cu un scor de 3,64 pe o scară de la 1 la 10, unde 1 reprezintă un impact extrem de negativ şi 10 un impact extrem de pozitiv.

În acelaşi timp, peste un sfert dintre români (27%) au declarat că impactul schimbărilor climatice va fi „extrem de negativ”, iar media percepţiei a fost şi mai scăzută în cazul impactului asupra ţării decât asupra propriei vieţi (2,9 faţă de 3,64).

Potrivit sursei citate, în legătură cu opinia românilor despre impactul schimbărilor climatice asupra lumii şi a generaţiilor viitoare, ponderea este de 33% pentru prima categorie, respectiv 36% în cazul urmaşilor.

Când vine vorba de impactul schimbărilor climatice asupra domeniilor care pot fi influenţate de politici publice, românii sunt convinşi că agricultura va fi cea mai afectată (37%), urmată de alimentarea cu apă (29%), economie (24%) şi sănătate (22%). În plus, mare parte din populaţie (68%) se declară dispuşi să îşi schimbe stilul de viaţă pentru a reduce impactul negativ al schimbărilor climatice asupra mediului, iar în această marjă femeile au o pondere mai mare (74%), comparativ cu bărbaţii (60%).

Analiza demografică a arătat că persoanele mai în vârstă (din generaţia născută între anii 1928-1946, şi generaţia „baby boomer”, născută între anii 1946-1964) sunt cel mai puţin înclinate să creadă că schimbările climatice sunt cauzate de activitatea umană. La polul opus, cei care au experimentat un fenomen meteorologic extrem sunt mai conştienţi de cauzele antropogenice ale schimbărilor climatice.

Totodată, cei generaţiile de mileniali (născuţi între 1981 şi 1996) şi „baby boomer” nu par foarte dispuse să îşi schimbe stilul de viaţă.

Raportul „Starea Climei – România 2024” a fost elaborat de o echipă formată din 11 de cercetători şi prezintă cele mai recente date şi proiecţii climatice, analizează evoluţia fenomenelor meteorologice extreme, discută evoluţia politicilor de climă, mediu şi energie în România, detaliază progresele şi planurile de viitor pentru sistemul energetic şi abordează atitudinile faţă de schimbările climatice a românilor.