Se redesenează harta României! Un liberal susține reducerea numărului de județe și primării

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Reorganizarea administrativ-teritorială a României reaprinde disputele politice, iar un deputat PNL anunță că susține o reformă profundă a administrației, chiar dacă inițiativa este readusă în discuție de PSD. Robert Sighiartău consideră că actuala structură administrativă nu mai corespunde realităților economice și demografice și că țara are nevoie de mai puține județe, comune și orașe.

Liberalul este de acord cu necesitatea reformei promovate de social-democrați, însă îi acuză pe aceștia că au readus subiectul în atenția publică din motive politice. În opinia sa, PSD încearcă astfel să mute atenția de la controversele provocate de petrecerea de botez organizată de Alfred Simonis, eveniment criticat din cauza opulenței afișate de participanți.

Într-o postare publicată pe Facebook, Robert Sighiartău a amintit că social-democrații au criticat și au întârziat măsurile de reducere a aparatului administrativ propuse de Guvernul Bolojan, iar acum vorbesc despre necesitatea reformării statului.

Deputatul susține însă că, dincolo de disputele dintre partide, România nu mai poate amâna reorganizarea administrației.

România ar putea avea mai puține județe, comune și orașe

Robert Sighiartău pledează pentru o restructurare amplă a unităților administrativ-teritoriale, care să vizeze atât reducerea numărului de localități cu statut de unitate administrativă, cât și diminuarea numărului de județe.

Acesta atrage atenția că actuala organizare administrativă datează din 1968, perioadă în care România avea o cu totul altă structură demografică, economică și socială.

Între timp, numeroase localități au pierdut populație, iar unele administrații locale nu mai reușesc să își acopere nici măcar cheltuielile de funcționare din veniturile proprii. În plus, diferențele de dezvoltare dintre regiuni și dintre mediul rural și cel urban au devenit tot mai evidente.

În viziunea liberalului, o administrație modernă trebuie să fie construită în jurul unor comunități mai puternice financiar, capabile să atragă investiții, să gestioneze proiecte de anvergură și să ofere servicii publice mai bune.

Ce amendamente susține Robert Sighiartău

Deputatul PNL consideră că reforma trebuie să depășească simpla reducere a cheltuielilor bugetare. Printre direcțiile pe care le susține se numără:

• reducerea numărului de comune și orașe care funcționează ca unități administrativ-teritoriale;
• diminuarea numărului de județe;
• reorganizarea administrației pe baza unor criterii economice, demografice și geografice;
• crearea unor județe sau structuri regionale mai puternice, capabile să gestioneze proiecte importante de infrastructură;
• reducerea diferențelor de dezvoltare dintre comunitățile bogate și cele cu resurse limitate;
• îmbunătățirea serviciilor publice și creșterea capacității administrațiilor de a atrage investiții.

Robert Sighiartău insistă că obiectivul principal trebuie să fie dezvoltarea comunităților și nu doar economisirea banilor de la bugetul de stat.

„Reducerea numărului de primării nu înseamnă dispariția satelor”

Unul dintre argumentele liberalului este că reorganizarea administrativă nu ar trebui confundată cu desființarea comunităților locale sau pierderea identității acestora.

Robert Sighiartău susține că reducerea numărului de primării nu presupune dispariția satelor, după cum diminuarea numărului de județe nu înseamnă ștergerea identității locale.

În opinia sa, schimbările trebuie realizate pe baza unor criterii clare și obiective, fără ca deciziile să fie influențate de interesele liderilor locali sau de calculele electorale ale partidelor.

Deputatul consideră că România a amânat prea mult o asemenea reformă și că reorganizarea statului trebuie să ofere șanse mai apropiate tuturor cetățenilor, indiferent de localitatea în care trăiesc.

Deși critică strategia politică a PSD, liberalul transmite că este dispus să susțină o reformă administrativ-teritorială dusă până la capăt, care să schimbe nu doar structura administrativă a țării, ci și perspectivele de dezvoltare pentru generațiile viitoare.