Se schimbă regulile în politica românească: 100 de oameni, condiția pentru înființarea unui partid

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) propune o reformă amplă a legislației privind partidele politice. Una dintre cele mai importante modificări vizează chiar condițiile de înființare a unei formațiuni politice: numărul minim de membri fondatori ar urma să crească de la 3 la 100.

Președintele AEP, Adrian Țuțuianu, a anunțat vineri, 21 august, că proiectul noii legi a partidelor politice a fost pus în transparență decizională. Documentul a fost deja discutat cu reprezentanții formațiunilor parlamentare, însă urmează noi consultări înainte ca proiectul să ajungă în Parlament.

„Vom avea o nouă discuție în data de 27 august”, a anunțat Adrian Țuțuianu, precizând că AEP a primit deja propuneri de modificare și completare din partea unor instituții și formațiuni politice.

De asemenea, pe 26 august, la solicitarea unor organizații ale societății civile, este programată o dezbatere publică dedicată proiectului.

Potrivit șefului AEP, după finalizarea consultărilor, proiectul ar putea fi transmis, începând cu 1 septembrie, fie unui Guvern cu puteri depline, fie grupurilor parlamentare care doresc să îl preia ca inițiativă legislativă.

Înființarea unui partid devine mai dificilă

Una dintre schimbările propuse este majorarea semnificativă a numărului de membri necesari pentru constituirea unui partid. Dacă în prezent sunt suficiente trei persoane, noul proiect prevede 100 de membri fondatori.

AEP susține că noua legislație urmărește să modernizeze cadrul juridic și să îl adapteze standardelor europene, dar și realităților politice și electorale din ultimele decenii.

Proiectul reglementează întregul parcurs al unei formațiuni politice, de la constituire și înregistrare până la reorganizare, dizolvare și radiere.

Sunt vizate, de asemenea, reguli mai clare privind identitatea partidelor, drepturile membrilor, organizarea internă, patrimoniul, fundațiile politice și organizațiile de campanie.

O altă schimbare importantă propusă este transferarea procedurilor de înregistrare și a registrelor de partid în responsabilitatea Autorității Electorale Permanente. Acestea ar urma să fie digitalizate, însă cu menținerea controlului instanțelor.

„Proiectul legii partidelor politice urmărește un echilibru între autonomia partidelor și cerințele de transparență, integritate și protecție a drepturilor politice”, transmite AEP.

Autoritatea susține că reforma ar trebui să ducă la mai multă transparență, democrație internă, protecție pentru membri, disciplină financiară și digitalizare, fără ca partidele să își piardă autonomia politică.

Urmează și o nouă lege privind finanțarea partidelor

AEP lucrează în paralel și la proiectul privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale. Potrivit lui Adrian Țuțuianu, documentul este aproape finalizat și ar urma să fie pus în transparență decizională în jurul jumătății lunii septembrie.

În același timp, este pregătit și proiectul legii privind organizarea și funcționarea AEP, care ar urma să intre în transparență la începutul lunii septembrie.

Un alt proiect de amploare este Codul electoral, aflat încă în etapa de documentare. AEP analizează jurisprudența Curții Constituționale și a Înaltei Curți, deciziile organismelor electorale, dar și legislația electorală din statele membre ale Uniunii Europene.

Observațiile și propunerile privind noua lege a partidelor pot fi transmise AEP până la 20 septembrie, în cadrul procedurii de transparență decizională.