Seceta face prăpăd în România. Peste 400.000 de hectare afectate în 34 de județe

Suprafaţa agricolă afectată de secetă a ajuns, luni, la 402.981 de hectare în 34 de judeţe, conform raportării centralizate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

Potrivit sursei citate, din această suprafaţă, 206.705 hectare au fost cultivate cu grâu şi triticale, 33.235 hectare cu orz, orzoaică, ovăz, secară, 31.714 hectare cu rapiţă, 74.973 hectare cu porumb, 5.213 hectare cu soia, 866 hectare cu mazăre, 34.341 hectare cu floarea soarelui, 6.737 hectare cu plante furajere şi 8.986 hectare cu alte culturi.

Judeţele care au raportat până în prezent suprafeţe afectate de secetă sunt: Alba, Arad, Bacău, Bihor, Botoşani, Brăila, Braşov, Buzău, Călăraşi, Caraş-Severin, Cluj, Constanţa, Dâmboviţa, Dolj, Galaţi, Giurgiu, Hunedoara, Ialomiţa, Iaşi, Ilfov, Maramureş, Mehedinţi, Neamţ, Olt, Prahova, Sălaj, Satu Mare, Suceava, Teleorman, Timiş, Tulcea, Vâlcea, Vaslui şi Vrancea.

Suprafața de culturi afectată de secetă a trecut de 400.000 de hectare

Autoritățile locale din Buzău au găsit o soluție inteligentă pentru a salva culturile afectate de secetă, dar și pentru a împiedica risipa de energie.

O inițiativă unică la nivel național presupune utilizarea apelor uzate și colectate în urma ploilor pentru a iriga terenurile fermierilor. Astfel, apa tratată prin intermediul unor procese tehnologice costisitoare nu va mai fi pierdută, iar culturile sunt ajutate să supraviețuiască pe timp de arșiță.

Vase blocate pe tronsonul româno-bulgar al Dunării din cauza nivelului scăzut al apei

Sute de vase – ambarcațiuni fluviale cu propulsie proprie sau fără – sunt reţinute pe tronsonul româno-bulgar al Dunării din cauza nivelului scăzut al apei, a declarat, pentru agenția BTA, Ivan Jekov, şeful Direcţiei de supraveghere fluvială de la Ruse.

El a precizat că sunt 20 de praguri care împiedică navigaţia, cele mai joase niveluri ale apei înregistrându-se în zonele din apropierea insulelor Belene şi Batin. În prezent, pescajul maxim acolo este de 1,30 metri, relatează Agerpres.

Oficialul bulgar susține că o situație similară se întâlnește și în alte ţări de-a lungul Dunării. Vasele de croazieră, de pildă, pot opera pe foarte puţine porţiuni ale Dunării, însă pe tronsonul româno-bulgar este imposibil.

Doar vasele cu încărcătură foarte uşoară sau cele fără încărcătură, cu un pescaj nu mai mare de 1,20 – 1,30 metri, pot naviga pe acest tronson fluvial.